MariaBarbu Blog – IDEAL şi CREAŢIE

July 16, 2010

VACANTA / SUMMER HOLIDAY

Filed under: Sa facem lumea mai frumoasa si mai buna — Maria Barbu @ 10:16 pm

May 21, 2010

LA MULŢI ANI celor cu nume de împărat şi împărăteasă!

Filed under: Sa facem lumea mai frumoasa si mai buna,Sarbatoare — Maria Barbu @ 11:07 am

December 8, 2009

Hello world!

Filed under: Sa facem lumea mai frumoasa si mai buna — Maria Barbu @ 10:36 pm

Aţi văzut că mi-am schimbat adresa blogului?

Am vrut neapărat ceva nou, un blog nou, o viaţă nouă, un nou început!

Am reuşit să salvez ceva din vechiul blog, unele postări le-am pierdut iar pe altele le-am ignorat intenţionat.

Vă aştept cu deosebită prietenie în casa mea cea nouă, cu mobilă veche poate, dar extrem de preţioasă!

July 8, 2008

Pictorul meu favorit – NICOLAS DE STAEL

Filed under: Arta,Sa facem lumea mai frumoasa si mai buna — Maria Barbu @ 4:11 pm

Iubesc la Nicolas de Stael (nascut in 1914 – mort in 1955, francez de origine rusa) dramatismul trecerii de la figurativ la abstractionism, tragismul continut, pulsand subtil in petele de culoare, de parca acest pictor magic ar fi descoperit secretul trecerii in alta dimensiune. Acest secret insa a fost prea mult pentru el si l-a facut sa se sinucida. Dar arta lui continua sa iradieze aceste efluvii miraculoase ale unei palete de culori carnale si spirituale deopotriva, demiurgice chiar. Va voi arata si voua cateva dintre tablourille pe care eu le iubesc enorm.

June 30, 2008

Trebuie sa schimbam realitatea romaneasca!

Filed under: Lumea de azi,Sa facem lumea mai frumoasa si mai buna — Maria Barbu @ 10:01 pm

Mi-e rusine de tot ce se intampla in tara asta. Mi-e rusine de rusinea celorlalti, de lipsa de morala, de lipsa de rusine, de necuviinta si necinstea altora. Nu ma mai pot uita la buletinele de stiri ale televiziunilor, pentru ca sunt pline de mizerii si de orori. Nu mai pot asculta speech-urile politicienilor, pentru ca sunt intoxicante, otravitoare, dezgustatoare.

Vreau sa ii pot privi pe ceilalti oameni numai din perspectiva adevarurilor in care cred si pe care le simt ca ma conduc in existenta. De aceea refuz minciunile si ma feresc cu grija de oripilantele “evenimente” care sunt preluate de media ca si cand ar fi cele mai pretioase modele de viata.

Cred ca a venit momentul sa nu mai acceptam aceasta realitate romaneasca putreda si degradata. Cred ca a venit momentul sa spunem NU acestor intoxicari, acestor infectii morale pe care mediul politic si media in general le propaga in eter, maculandu-ne vietile.

Cred ca trebuie sa facem ceva sa schimbam aceasta stare de lucruri, sa innoim societatea romaneasca, clasa publica si clasa politica, sa eliminam mizeriile si non-valorile si sa pune in loc valori umane, valori morale, valori intelectuale. Va astept sa fiti si voi la fel de hotarati ca si mine sa facem ceva pentru a schimba realitatea din Romania!

June 19, 2008

DESPRE BRANCUSI – adevar dezvaluit

Filed under: Sa facem lumea mai frumoasa si mai buna — Maria Barbu @ 10:01 pm
==================================================================================
“Este o problema mai grava cu Brancusi. Am aflat dela un doctor de aici, care acum este mort (a murit in 1999) si care a locuit lânga Tg.Jiu. Parintii sai au fost directori la scolile din Tg. Jiu: cea de baieti si cea de fete.
Tatal sau, Matei Stoicoiu, a cumparat o casa chiar in Tg.Jiu ca sa fie aproape de scoala. Intr- o vara, când se plimba prin parcul de la Tg.Jiu l-a intâlnit pe Brâncusi in parc. Ei se cunosteau, caci fusesera colegi in clasele primare.
L-a intrebat de ce a venit, iar el a spus ca a venit ca sa cerceteze locul in parc, unde sa amplaseze niste monumente, care au fost comandate in memoria eroilor din primul razboi mondial. Apoi Matei i-a spus ca o sa-i faca cunostiinta cu fiul sau, doctorul de care v-am spus, Traian Stoicoiu.
Astfel ca atunci când Traian l-a cunoscut pe Brâncusi, a ramas impresionat.
Traian era suparat când imi povestea cum comunistii au schimbat adevaratele nume ale operelor lui Brâncusi si anume:
– Nu se chema “Coloana infinitului”, ci “Coloana sacrificiului infinit” dat de eroii nostri. Pe de alta parte, daca numarati modulele din care este alcatuita coloana, veti obtine un numar care reprezinta anul când a fost primul razboi mondial si se termina cu o jumatate din modul, care reprezinta jumatatea anului respectiv.
– Al doilea monument, asa cum l-a conceput Brâncusi, este o masa inconjurata de 12 scaune. Deci nu “Masa tacerii”, ci “Masa apostolilor neamului”, iar in mijloc s-ar afla Iisus Christos.
– Al treilea monument, arata ca o poarta, dar nici pe departe nu este poarta. Deci, nu se numeste “Poarta sarutului”, caci nu are legatura cu memoria eroilor, ci monumentul “Intregirii neamului”, deoarece fiecare stâlp este alcatuit din 4 stâlpi uniti sus cu o grinda. Sarutul mai inseamna si unitate. Deci acestea reprezinta 8 regiuni care trebuiau sa se alipeasca patriei mame, România.
Trebuie sa stie lumea ca Brâncusi a fost un sculptor simbolist. Comunistilor nu le-au placut numele date de Brâncusi operelor lui.
De atunci a ramas asa, iar romanii parca sunt drogati, nu vor sa schimbe nimic.
Doctorul inainte de a muri, mi-a spus sa transmit in tara aceste lucruri pe care el le stia perfect.
Cu stima, Liviu Popp”
====================================================================================

Mesaj primit cu rugamintea de a-l da mai departe!

May 25, 2008

EU SI EXTRATERESTRII!

Filed under: Sa facem lumea mai frumoasa si mai buna,Sinele ascuns — Maria Barbu @ 12:10 am

Exista in fiinta noastra un fel de stargate, o poarta magica prin care pot intra doar cei care au acelasi tip de configuratie interioara cu noi insine, aceeasi capacitate fantastica de a trai si realul si idealul.

Din asemenea intalniri miraculoase se alcatuieste mitologia noastra personala, legendele si eroii care definesc existenta noastra subtila, cea pe care de obicei nu o comunicam oricui, pentru ca nici nu ar intelege.

Suntem facuti dupa chipul si asemanarea Domnului, spune Scriptura! Numai ca eu cred ca doar unii dintre noi sunt asa, in timp ce cei mai multi sunt mai degraba facuti dupa teoria lui Darwin.

Din categoria celor pe care eu ii numesc cu o intentionata naivitate extraterestrii fac parte si eu insami, dar si putinii oameni care pot patrunde prin poarta mea stelara, in sufletul meu!

May 9, 2008

MODA BALURILOR DE CARITATE

Filed under: Lumea de azi,Sa facem lumea mai frumoasa si mai buna — Maria Barbu @ 7:17 pm

Sigur ca este laudabila orice actiune de caritate, dat fiind ca este o manifestare a generozitatii si compasiunii pentru semenii nostri aflati in nevoie. Sunt atatia copii abandonati, bolnavi, chinuiti si baturi de soarta. Sunt atatia oameni care au nevoie de ajutorul nostru, al celor care avem ceva mai mult decat necesarul.

Dar ceea ce ma uimeste este proliferarea manifestarilor de caritate siub forma de bal, adica o forma de distractie a unei elite care este dispusa sa daruiasca celorlati din preaplinul personal. Dar ideea in sine de bal, combinata cu actul de caritate, desi are o indelungata traditie, nu conteneste sa ma uimeasca oarecum.

Si va spun si de ce. Pentru ca simt o anume exteriorizare, o anume exagerare, o anume exhibare – toate cuvintele astea care incep cu ex!- a unei bunatati si a unei daruiri pe care eu le vad mai degraba menite sa fie discrete, eficiente, bine directionate spre cei aflati in suferinta.

Desi eu insami nu sunt deloc genul de persoana modesta, totusi, atunci cand daruiesc as prefera sa o fac in taina, in secret, ferita de ochii lumii. Poate ca exagerez eu, dar simt un fel de suferinta cand asociez divertismentul cu actul caritabil. Bine, admit ca exagerez, dar parca prea a devenit o moda chestia asta cu balurile de caritate!

Nu credeti? Sunt eu prea sensibila, cer prea mult de la cei care vor si pot sa ofere sa o faca mai discret si cu mai multa delicatete? Offff! O sa invat sa ma limitez la a-mi cere doar mie aceste atitudini pentru ca nu am nici un drept sa le cer asta celorlalti, dar asta simt acum si voiam neaparat sa impartasesc aceste sentimente!

Si, pana una-alta, hai la bal!

May 4, 2008

DIMENSIUNEA NOII TALE FIINTE

Filed under: Sa facem lumea mai frumoasa si mai buna,Sinele ascuns — Maria Barbu @ 2:26 pm

Ce te faci atunci cand simti ca te sufoci in dimensiunile prea mici ale existentei tale de pana acum? Ai crescut, ti-e sufletul mai incapator, idealul mai inalt, statura, personalitatea, mai impozante. Unde te duci? Cum redimensionezi realitatea astfel incat sa te poata cuprinde?

Nici mintea nu mai incape in maruntisurile rutinei, nici sentimentele nu mai accepta micile iubiri, furtive, de o noapte sau cateva ore fierbinti, dupa care sa pleci incercand sa uiti ca exista poate si mari iubiri. Nu poti sa nu te vezi in oglinda interioara cat de mult ai crescut, cat de adevarat incepi sa fii, cate minuni ai adunat in tine si pe care trebuie neaparat sa le impartasesti si altora, dar de la o tribuna mai inalta decat este acum vocea ta.

Sa te alaturi unei structuri in care altii si-au facut deja loc si se poarta de parca ar fi casa lor, mostenita de la strabuni? Sa iti faci tu o noua structura care sa raspunda valorii tale, orgoliilor tale, dar si responsabilitatii uriase pe care o simti crescand in tine ca un fel de planta tropicala ce creste permanent, hranindu-se din tine?

Sigur ca ai nevoie si de altii, nu numai personal, de omul acela drag de tot care sa iti iubeasca si calitatile si defectele si sa te inteleaga in tot adevarul tau, oricat ar fi de straniu, ci si de ceilalti, mai multi, care gandesc oarecum asemanator cu tine si care simt si ei ca au nevoie de o constructie mai mare.

Eu cred ca trebuie sa avem curaj. Curaj in planul personal, sa cautam omul care ne da bucuria si fericirea existentei si sa il tinem langa noi, de tot si pentru totdeauna. Sa reconstruim realitatea dupa noile dimensiuni ale fiintei noastre, dupa noul nostru adevar, care e mai mare si mai inalt. Sa facem astfel ca viata noastra intreaga sa aiba semnificatie si impact.

Dar pentru asta ne trebuie si curaj, si inteligenta, si tarie de caracter. Dar numai asa merita sa traiesti, numai asa poti spune despre tine ca meriti iubire si pretuire, iar ceilalti sa vada asta cu adevarat. Numai asa poti trai la maximum dimensiunea noii tale fiinte!

April 17, 2008

PICUL DE PRAF DE LA HELSINKI

Filed under: Lumea de azi,Sa facem lumea mai frumoasa si mai buna — Maria Barbu @ 1:17 pm

Am sa va spun o povestioara adevarata.

Ma aflam, acum cativa ani, in Helsinki, unde se adunasera delegatii din toate tarile europene, cu ocazia unei manifestari paneuropene. Noi, romanii, ne plimbam pe strazile splendidului oras Helsinki, alaturi de prietenii francezi, dar si de cativa din alte tari. Francezii insa sporovaiau intr-una cu noi, ca doar suntem si noi si ei latini si guresi!

Strazile din Helsinki sunt impecabile, curate si perfecte, cladirile superbe si intretinute cu cheltuiala, asta se vede! Ei bine, la un moment dat, unul dintre francezi descopera la marginea unei rigole o micuta gramajoara de praf, pe care cei de la salubritate o stransesera asteptand venirea marilor masini cu aspiratoare ale primariei.

In clipa urmatoare acestei descoperiri “epocale”, francezul incepu sa tipe de bucurie, iar ceilalti conationali alergara sa il sustina. Incepura cu totii sa bata din picioare, sa imprastie picul ala de praf, chiuind fericiti: “De la vraie poussiere, de la vraie poussiere!”. Adica, “praf adevarat, praf adevarat!”

Noi, romanii, radeam cu lacrimi, amuzati si intristati totodata, pentru ca noi stiam foarte bine ca in Bucurestiul nostru iubit sunt gramezi imense de praf adevarat, pe care il inghitim cu riscul ca vom face silicoza, si ca primaria noastra nu trimite nici un fel de aspirator. Mai stiam ca pentru noi praful nu este nici un motiv de bucurie sau de amuzament!

Dar, sigur, nici Bucurestiul nu este Parisul sau Helsinkiul! Dar ce mult ne-am dori sa fie la fel cu acestea! Nu-i asa?

Next Page »

Create a free website or blog at WordPress.com.