MariaBarbu Blog – IDEAL şi CREAŢIE

August 27, 2017

IUBIRE ETERNĂ

Filed under: Ideal,Poezie — Maria Barbu @ 5:01 pm

Un trup bronzat de bărbat încalecă orizontul
ca pe un cal înrourat.
Zarea se lasă pe-o coapsă albastră,
lumina linge nisipul
şi deschide scoicile rămase până acum fecioare.
Marea parcă doare,
mirosul ei puternic de vintre desfăcute
ne fură minţile
şi ne lasă sufocaţi, pe tăcute,
de imagini firbinti.
Printre atâtea dorinţi parcă nici nu te mai recunoşti,
te răsuceşti în tine orb de gând,
suspinând
în căldura caniculară.
Îmi place să fie vară,
să fie foc şi soare,
să ţipe sângele în noi
cu glas milenar,
să ni se pară că suntem egipteni, faraoni ori chiar sfincşi,
să ne plimbăm prin grădini pline de flori
şi să ne credem nemuritori.
Ce cald e aerul, de amintiri ameţit,
ca un tăciune clocotit
ori ca o piatră abisală.
Din iubire nu există ieşire,
e ca un culoar spre paradis,
spre raiul promis atâtor generaţii.
Ce ador cel mai mult
este să mă-ntorc între Graţii
şi să-mi strig setea de infinit.
Dintre toate minunile lumii,
numai una mă portretizează,
în chipul cel mai iubit.

4 Comments »

  1. Nu am mai citit de mult un poem al tau, Maria. Aici nu ar fi de fapt “Printre atâtea dorinţi parcă nici nu te mai recunoşti,” dorinte? Ori e spus intentionat dorinti?
    Ce fain. Numai tu poti face iubirea intensa sa fie atat de pozitiva, indreptata doar spre Paradis.

    Comment by Cristiana Agent — August 27, 2017 @ 5:24 pm

  2. Da, am spus intentionat “dorinti”. Multumesc de apreciere.

    Comment by Maria Barbu — August 27, 2017 @ 5:39 pm

  3. Bună ziua!
    Datorită nevoii de logare, mi-am re-descoperit un blog pe WordPress (mă aşteaptă de 6 ani)
    Poezia (aceasta de mai sus) este … suculentă, nărăvaşă şi plină de nerv. Sper să pot reveni cu un nou comentariu (de pe blogspot)
    Cornelius, 🙂

    Comment by cornel56ius — August 29, 2017 @ 11:32 am

  4. “Marea parcă doare,
    mirosul ei puternic de vintre desfăcute
    ne fură minţile
    şi ne lasă sufocaţi, pe tăcute,
    de imagini firbinti.
    Printre atâtea dorinţi parcă nici nu te mai recunoşti,
    te răsuceşti în tine orb de gând,
    suspinând
    în căldura caniculară.”

    Comment by pastel — September 4, 2017 @ 5:56 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: