un bal mascat cu secrete oculte, o hora a ielelor,
zilele triste si zilele fierbinti se succed intr-un dans aproape pervers.
din adancul padurii
nu mai pot scoate inorogul ascuns,
decat rar si cu eforturi supreme,
cu sacrificiu de sange, as spune.
pe pielea mea se tatueaza rune pe care nu le stiam inainte,
se scriu texte
al caror cod nu-l mai detine nimeni cunoscut.
mi se prabusesc boltile,
gem in vis si in trezie,
dar nu renunt niciodata la aceste placeri nimicitoare
ale cuvantarii sublime.
panze de lumina, ceruri suprapuse,
sori si dumnezei
se intalnesc in mine
si se recunosc cu seninatate.
viata mea se spiraleaza in volute din ce in ce mai nobile,
din ce in ce mai inalte.
candva,
peste multe mii de ani,
ma voi regasi ca sfinx
al unei rostiri totale.
