MariaBarbu Blog – IDEAL şi CREAŢIE

November 6, 2010

ARDERE ÎN CUVÂNT – lui Adrian Păunescu

Filed under: Ideal,Poezie — Maria Barbu @ 12:52 am

ce oare ne mai poate aduce

acest mănunchi de vise degerate,

aceste flori ce-și pun petala-n cruce,

aceste voci și inimi blestemate,

ce nu-și găsesc nici ritmul

nici chitara?

mi-e viața rotunjită sub povara

acestei dureroase zări de la câmpie.

m-aș vrea din nou la muntele cel sacru,

să-l urc în ritm solar,

să-l umplu iar de visul care-mi place mie.

îmi sângerează fruntea de la spini

și sânii mei se ghemuiesc de frică,

în casa care mi se pare mică

și-n care vreau să dau sens existenței.

mă rup în cuie, Doamne, și mă-nfrupt

ades din propriul sânge

și mă aud plângând adânc,

acum când nimeni nu mai știe plânge.

dar vreau să râd,

mereu cu gura udă

de fructele luminii, care dor,

de tainele iubirii pline,

așa cum e carafa la izvor.

și urc, și urc pe muntele tău sfânt,

și ard cu propria-mi făptură

în fiecare picur de cuvânt.

Advertisements

19 Comments »

  1. Maria,
    In multe rinduri am poposit intre versurile tale de pe blog si m-am “lipit” de unele dintre ele care mi-au dat sentimentul ca traiesc pe pamint, intre oameni. In cele mai multe cazuri am fost rezervat sa fac comentarii. Mie imi plac poezia. Ma aventurez mai mereu si-i redescopar, mai noi, mai actuali, mai umani, pe Eminescu, pe Arghezi, pe Voiculescu… Cind mai am timp mai citesc si alte aparitii ale multor tineri. Am descoperit la ei multa caldura, afectiune, sentimente de iubire, de apropiere de sufletul omului si de Dumnezeu.

    “…
    mă rup în cuie, Doamne, și mă-nfrupt

    ades din propriul sânge

    și mă aud plângând adânc,

    acum când nimeni nu mai știe plânge.

    dar vreau să râd,

    mereu cu gura udă

    de fructele luminii, care dor,

    de tainele iubirii pline,

    așa cum e carafa la izvor.

    și urc, și urc pe muntele tău sfânt,

    și ard cu propria-mi făptură

    în fiecare picur de cuvânt.”

    Aici, Marie, esti si linga mine si linga oamenii obisnuiti, unde plinsul, risul, iubirea si carafa, sint ale vietii semne umane.
    Momentul care prilejuieste sentimentele tale este unul trist, dar tu ai mai “plins” ai mai trait cu durerea tovatas. Nu sint un om “de litere”, sau un znob ambitios, dar in cautarile mele, unde te-am intilnit si pe tine, mi-as dori sa aflu oameni buni, accesibili, neimpunatori de la distanta, mai fragili, mai apropiati si de cei care nu traiesc numai citind sau scriind.
    Imi place usurinta pe care o descopar in versuri, alaturarea si intelesul care-l dai cuvintelor, cum spui mai jos:

    “…
    îmi sângerează fruntea de la spini

    și sânii mei se ghemuiesc de frică,

    în casa care mi se pare mică

    și-n care vreau să dau sens existenței.”

    Simt pe undeva , ascunsa in obscur, un soi de singuratate, de nemultumire, generate in afara vietii normale. E prea putin ce ofera viata? Vrei mai mult si nu razbati? Tu esti o persoana care poate. Inzestrata esti. Iesi la iveala!

    Cu stima,
    pastel

    Comment by pastel — November 6, 2010 @ 7:01 am

  2. Poetul Adrian Paunescu,geniul Adrian Paunescu,omul politic ,Adrian Paunescu ,a fost asasinat.A fost asasinat prin nepasare si marginalizare.Inainte de a fi poet, geniu, om politic,Paunescu a fost OM.Societatea de azi, pocita si murdara,formata din nulitati si arvisti,din curve ieftine si meschine nu l putea nici suferi si nici tolera in preajma pe OMUL Adrian Paunescu.Partidul din care facea parte a preferat sa l propulseze pe Vanghelie,o cioara caraitoare semianalfabeta,poetul,geniul,OMUL,Adrian Paunescu a fost lasat pe tusa,nu se pricepea la furat,intimida prin vasta lui cultura si nu facea compromisuri rusinoase.Nu voi plange la moartea lui,cand le sunt asasinati,prietenii,camarazii,mentorii,conducatorii,cand valorile sunt aruncate ,cand oamenii luminosi ai acestui neam sunt asasinati prin, nepasare ,marginalizare si rea vointza ,barbatii se razbuna pe cei vinovati,pe asasini.Voi astepta cu rabdare si indartnicie sa vina clipa socotelilor,nimeni nu va fi uitat,nimeni nu va fi iertat.

    Comment by lupul — November 6, 2010 @ 12:23 pm

  3. @Pastel,

    iti multumesc din suflet pentru acest comentariu sensibil si profund. Nemultumirea mea este aceea a creatorului pentru care realitatea e adeseori penibila pusa alaturi de Edenul interior, dar eu traiesc poezia ca pe o bucurie, ca pe un eveniment al sufletului. Te astept oricand, cu convingerea ca desi poezia este scrisa de o elita ea se adreseaza tuturor oamenilor, pentru ca fundamental suntem facuti la fel si simtim la fel de intens ceea ce este demn de a fi simtit.

    Comment by Maria Barbu — November 6, 2010 @ 12:32 pm

  4. @Silviu,

    cata dreptate ai! Cata durere e in acest neam decapitat de valori! Dar va veni si clipa cea amara a pedepsei. TREBUIe sa vina!

    Comment by Maria Barbu — November 6, 2010 @ 12:34 pm

  5. De 3 zile mă duelez cu cei care au ridicat piatra. Cu cei care vorbesc pentru că “le-a spus mama cum era atunci”. Cu cei care spun că “oricine şi-ar fi salvat soţia, dar eu nu pot ierta gestul ăla”. Ipocrizie şi ură, aici am ajuns. Şi între sentimentele astea două suntem gata să sacrificăm orice picătură de valoare. Cumva, îmi dau seama de ce facem asta: nu mai avem nevoie de ea, nici nu am şti la ce să o folosim.

    Comment by bogdan — November 6, 2010 @ 1:16 pm

  6. @Bogdan,

    ce trist! Intr-adevar, nu mai stim la ce sa folosim valoarea.

    Comment by Maria Barbu — November 6, 2010 @ 2:46 pm

  7. Draga Bogdan, nu uita ca familila Paunescu s-a interesat de acea fetita supravietuitoare a accidentului si a ajutat-o. Altii nu au facut asa ceva cu victimele lor. A avut poetul pacatele lui, dar nu trebuie uitate meritele

    Comment by coramica — November 6, 2010 @ 4:34 pm

  8. @Coramica,

    orice ar face un artist, ca om, nu poate sa-i umbreasca geniul! Sunt doua tipuri diferite de traire.

    Comment by Maria Barbu — November 6, 2010 @ 4:42 pm

  9. Poetul Adrian Paunescu nu a fost Mucius Scaevola[renumitu’ soldat care si a ars mana]el era Om si un Om face orice sa si apere familia,minte ,fura ,inseala,ucide daca e nevoie.Care Om nu face asa ,e mai prejos de orice animal.Vinovat a fost judecatorul care a fost fie, timorat ,fie cumparat,fie influentzat,el judecatorul a fost vinovat ,ca nu a aplicat legea.Sotia poetului nu a fost vinovata[e la mintea cocosului,sau a gainii],poetul nu a fost vinovat,ce trebuia poetul sa si ia nevasta de mana si s o arunce in temnitza??:)))Maii fratilor,ia sa incercati voi sa va dati la familia mea,,sa mi arestati copiii,sa mi arestati nevasta,sa mi fugariti sora:))si sa mi bateti verisorii.

    Comment by lupul — November 6, 2010 @ 9:24 pm

  10. @Silviu,

    cine nu-si apara familia si tara mai presus de orice, nu merita sa fie iubit nici de Dumnezeu nici de oameni.

    Comment by Maria Barbu — November 6, 2010 @ 10:58 pm

  11. Adrian Paunescu a fost un soldat al neamului sau,soldatii nu mor niciodata!Cand dispare un soldat el devine erou.Paunescu a fost un soldat al acestui neam si a luptat pentru trezirea constiintei nationale,pentru emanciparea acestui neam,a fost un soldat ce s a luptat, cu prostia cu indolentza ,cu minciuna,cu impostura,cu nemernicia conducatorilor vremelnici ai acestei tari.A scris ce altii nici macar nu indrazneau sa gandeasca inainte de 89.A manuit cuvantul ca nimeni altul,a scris despre parinti,despre tara,despre neam,despre traditii,despre obiceiuri,despre societate,a fost un geniu.A avut simpatii si antipatii,a sustinut o cauza politica,a avut copiii,a iubit femei,a chefuit,a gresit,a fost Om.Ai blestem pe acei ce vor sa l judece pe OMUL, Adrian Paunescu!Ai blestem pe cei ce vor sa l judece pe soldatul ,Adrian Paunescu!Ai blestem pe cei ce vor sa l judece pe GENIUL, Adrian Paunescu!

    Comment by lupul — November 8, 2010 @ 12:34 pm

  12. @Silviu,

    nu oamenii [contemporani] judeca geniul, geniul este judecat de posteritate!

    Comment by Maria Barbu — November 8, 2010 @ 7:29 pm

  13. asta se intampla inainte,demult ,demult,acum putem sa spunem despre unu,una ,dak e geniu sau nu ,posteritatea suntem noi,,pentru ca el a murit:)))pana acum 3 4 zile eram contemporani,acum noi suntem posteritate,suntem o posteritate avizata,ca posteritatea care va veni e vai de mama ei,vibreaza la manele si la telenovele,halal posteritate!!Uite io fara rusine ,il declar pe Paunescu geniu,asa sa crape dusmanii de necaz.Stiu ce vei zice,daka am pregatirea necesara sa mi daui ku parerea,nu,nu am pregatirea necesara,dar am simtzamantul necesar.:))

    Comment by lupul — November 8, 2010 @ 10:20 pm

  14. @Silviu,

    sigur ca si eu cred in geniul leui Paunescu, dar proba posteritatii ramane valabila!

    Comment by Maria Barbu — November 9, 2010 @ 7:50 pm

  15. Din păcate unii îl contestă acum şi ca poet. Timpul va cerne si va păstra poezia, iar atacurile pigmeilor vor rămâne în uitare. Dumnezeu să-l odihnească!

    Comment by Corina Cretu — November 11, 2010 @ 10:51 pm

  16. @Corina,

    tocmai aceste atacuri reprezinta garantia valorii, dincolo de insasi genialitatea versurilor lui Paunescu, pe care nulitatile nu au cum sa o inteleaga!

    Comment by Maria Barbu — November 12, 2010 @ 10:07 pm

  17. Frumos omagiul.

    Comment by Bibliotecaru — November 12, 2010 @ 11:26 pm

  18. @Bibliotecaru,

    multumesc.

    Comment by Maria Barbu — November 13, 2010 @ 7:08 pm

  19. Pe mine poemul ma intereseaza ca poem si atat. Iar poemul este superb. No comment. Pur si simplu superb. Atat.

    Comment by macdonald192 — May 22, 2015 @ 10:23 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: