MariaBarbu Blog – IDEAL şi CREAŢIE

March 12, 2010

EDENUL PERSONAL

Filed under: Ideal,Poezie — Maria Barbu @ 1:13 pm

mă gândesc la nucul

din grădina bunicului,

la sentimentul de Eden,

la misterul cuprins în cuvântul grădină,

aproape la fel ca-n iubire,

are ceva etern.

aş putea să reiau lumea de la-nceput

şi să te caut în mine,

coastă din coasta mea,

să fiu eu cea dintâi, să fiu Eva

făcută de mână lui Dumnezeu,

şi să te stăpânesc.

cu biciul,

cu lanţul,

cu flacăra,

te-aş domoli, te-aş însângera

şi-apoi  te-aş lăsa

să pleci.

oriunde.

numai că în grădină primordială,

nici măcar să fii liber nu poţi,

tot aşa cum în iubire

eşti ca un copac:

cu cât mai mult primeşti

cu-atât eşti mai sărac.

Advertisements

2 Comments »

  1. poemul asta spune adevarul despre lume, din pacate.
    iar aici, am eu impresia ca (să fiu eu cea dintâi, să fiu Eva/făcută de mână lui Dumnezeu,/şi să te stăpânesc./cu biciul,/cu lanţul,/cu flacăra,/te-aş domoli, te-aş însângera/si-apoi te-aş lăsa/să pleci.) -> exprimi cat de superioara (spiritual, intelectual) te simti si esti desigur oricand si fata de oricine. iar partea asta e foarte interesanta 😀

    Comment by Dana — March 14, 2010 @ 7:52 pm

  2. @Dana draga,

    ma bucur f mult ca ai interpretat partea asta a poemului in sensul figurat, ca dominare arhetipala!

    Comment by Maria Barbu — March 14, 2010 @ 9:55 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: