MariaBarbu Blog – IDEAL şi CREAŢIE

May 17, 2008

IUBIRE sau PRIETENIE?

Filed under: Dileme,Sinele ascuns — Maria Barbu @ 1:48 am

Inca nu stiu daca e adevar sau fictiune!

Este singura mea experienta de acest fel! Prima, cred. Niciodata pana acum nu am stat in cumpana si mereu am stiut ce sentimente am fata de cineva. Acum insa… nu mai stiu. Daca ma gandesc cu cata ardoare imi doresc prezenta acestui Cineva, cu cata emotie ma gandesc la el, cu cata daruire ma avant spre fiecare intalnire si ce freamat se trezeste in toata fiinta mea in prezenta lui, este, fara nici o indoiala, iubire!

O iubire din aceea aproape oarba, fara argumente, fara motiv, fara sfarsit si fara leac. O iubire adevarata-adevarata. O iubire plina de o sensibilitate pe care nu cred ca am mai avut-o niciodata, o dorinta intensa pe care simt mereu nevoia sa o ascund, ca si cand m-as rusina virginal, ceea ce este aproape neverosimil. O iubire care striga dar care nu stie sau nu are curaj sa se exprime, o iubire care creste fara incetare, cu fiecare zi, cu fiecare clipa.

Dar, daca ma uit adanc in sufletul meu, voi gasi, pentru acelasi Cineva, o nesfarsita intelegere si solidaritate, o bucurie deschisa si o forma de onestitate si de daruire care caracterizeaza prietenia in principal, mai ales pentru ca refuza sa uzeze de subterfugiile si de minciunile pe care iubirea te face adeseori sa le pui in aplicare, in scopul seductiei, al cuceririi. Dupa nevoia de sinceritate pe care o simt fata de acest om, sentimentul meu este prietenie.

Dar, ce sa fac atunci cu multele nopti arzatoare, in care sub pleoapele mele se desfasoara minunate scene de extaz? Ce sa fac cu febra din trup, cu sangele care ma arde pe dinauntru, cu inima care palpita ca un soim tinut prea strans in pumn de printul-stapan? Si unde sa pun nelinistea care ma incearca atunci cand nu mi-e alaturi si gelozia  teribila ori suferinta cumplita si durerea pentru fiecare clipa in care stiu ca e altundeva?

Este asta iubire sau prietenie? Cand imi doresc sa il vad fericit si plin de veselie, cand simt nevoia sa ii daruiesc tot ce ii lipseste in existenta, casa, masa si orice altceva, cand vreau sa stiu ca e bine, si in trup si in suflet, cred ca e o mare, uriasa prietenie, dar poate fi, in aceeasi masura, o splendida si nesfarsita iubire. Intre cele doua sentimente, la fel de puternice, se zbate inima mea. Intre iubire si prietenie, fiinta mea se recontureaza intr-un fel cu totul neasteptat.

Nu stiu cand, cum, in ce fel fel ori cat va fi sa fie aceasta iubire-prietenie, sau ce sorti are ea sa se implineasca in trup, in suflet, in viata, dar ceea ce stiu cu totala certitudine este ca niciodata nu voi mai fi la fel de fericita ca exist, la fel de sensibila, la fel de minunata ca acum. Stiu deasemenea ca cel pe care-l voi intalni dupa…. va fi cel mai fericit barbat de pe pamant! De ce nu ar fi chiar acest Cineva? Asta e o intrebare careia cred ca numai Destinul ii cunoaste raspunsul!

78 Comments »

  1. Asta e! Te-ai aranjat…

    Comment by Vania — May 17, 2008 @ 8:25 am

  2. Fericit individul, deşi nu mi-aş dori să fiu în pielea lui… O pasiune aşa puternică ar trebui să îl sufoce…

    Comment by Mihnea Georgescu — May 17, 2008 @ 10:06 am

  3. @Vania,

    numai o natura complexa si pasionala cum esti tu poate intelege asta!

    Comment by Maria Barbu — May 17, 2008 @ 1:13 pm

  4. @Mihnea,

    in mod paradoxal, cred ca un asemenea om poate fi fericit, pentru ca in aceste sentimente exista atata energie incat se poate alimenta la discretie.
    Sigur ca prea multa energie este o forta similara celei atomice!!!

    Comment by Maria Barbu — May 17, 2008 @ 1:15 pm

  5. Aceeasi intrebare mi-o pun si eu de ceva vreme. Dar intensitatea sentimentelor e mult mai mica, cred, caci pasiunea arzatoare nu se rezerva decat in micile emotii ale unui inceput…
    Imi place textul tau! 😀

    Comment by Dana — May 17, 2008 @ 3:15 pm

  6. @Dana,

    ma bucur sa vad ca acest text place, desi e scris mai mult pentru a declansa o cautare a adevarului, dincolo de fictiunea pe care, inevitabil, fiecare dintre noi si-o construieste!

    Comment by Maria Barbu — May 17, 2008 @ 3:22 pm

  7. am continuat sa surfez episodic pe interesantul dvs blog, fara sa las comentarii, din lipsa de timp… va apreciez si va admir talentul incontestabil, acest text e frumos, caci extrem de uman… cred ca toti ne dorim “une amitié amoureuse”… o data gasita, se pune problema duratei, evident… îmi permit sa va spun ca nu-s de-acord cu “fatalitatea destinului”(sic!)… cu alte cuvinte:”Dumnezeu ne da, dar nu ne baga-n traista!”, nu face nimic în locul nostru… hai sa admitem ca 99% ar fi soarta, destin, iar 1%(sau mai mult?!) ni-l modelam noi-însine, daca exista dorintza si vointza… va doresc un raspuns formidabil la întrebarea dvs…:-)

    Comment by Mélanie — May 17, 2008 @ 3:32 pm

  8. Domna Melanie,

    aceste zbateri sufletesi sunt intrinseci naturii umane. Departe de mine dorinta de a face din acest text o confesiune, ci mai mult o invitatie la reflectie!

    Comment by Maria Barbu — May 17, 2008 @ 3:39 pm

  9. Am primit acest mesaj de la Cristiana Iosef:

    Draga mea, mi-a placut foarte mult sinteza ta: prietenie/iubire. Am s-o traduc si-am s-o trimit (cuiva).
    Da, imi regasesc sentimentele in ceea ce ai scris tu
    iti multumesc pt definitia pe care ai dat-o acestei stari!
    Nu este foarte des cand unei femei ca tine se intampla sa-i placa cu adevarat cineva!

    Comment by Maria Barbu — May 17, 2008 @ 6:51 pm

  10. @Cristiana Josef,

    ai perfecta dreptate cand spui ca e dificil ca o femeie la care inteligenta prevaleaza asupra altor coordonate sa aiba acest tip de sentimente.
    Dar imi da o deosebita satisfactie ca si tu si alte persoane se pot regasi in aceasta traire, destul de complicata si de dramatica, pe care o descriu in acest text.
    Ce minunata este natura umana, nu inceteaza sa ma fascineze!

    Comment by Maria Barbu — May 17, 2008 @ 6:56 pm

  11. sunt off topic dar imi permit caci nu am mai infectat bloggul tau de ceva vreme…
    eu cred ca diaconescu pierde primaria capitalei miticilor..stii de ce? pt ca insultat “institutia micului cu mustar”… a fost o greseala strategica cand a refuzat acel mic bine prajit…ce naiba? doar era la o pomana electorala marca psd…el e un fin intelectual care nu gusta din mizeriile plebeilor-asta sa fi fost mesajul lui?…dar din pacate plebeiii sunt multi si prosti si nu voteaza decat intr-un singur fel: cu “popularii/populistii”…pacat de el..macar asa de dragul prostimii ar fi trebuit sa inghita in sila acel mic delicios cu mustar, diaconescu nu are stofa de politician, cu atat mai mult de politcian socialist…nu crezi?

    Comment by neinfectat de comunism — May 17, 2008 @ 8:02 pm

  12. @dragul meu neinfectat de comunism,

    ce dor mi-a fost de tine! Mi-ar fi fost mai bine daca erai alaturi de mine cand m-au atacat in mod grosolan si mizer niste … unii, pe blogul lui Diaconescu si chiar si la mine pe blog! I-am lasat, asa, de dragul democratiei!
    Cat despre Diaconescu, habar n-am ce-i cu micul de care spui… o fi adevarat sau nu, nu stiu. Face si Cristi ce crede ca e mai bine, banuiesc ca e totusi foarte dezorientat, din moment ce lasa sa te intample pe blogul lui, care e un blog electoral, asa niste mizerii! Inseamna ca nu are nevoie de voturi, sau, cine stie ce-o fi in mintea lui!

    Comment by Maria Barbu — May 17, 2008 @ 8:18 pm

  13. Ce sa mai, cu aceasta invitatie la reflectie, ai reusit sa-mi cuceresti si ultima reduta, ma predau caci, ma inspira… Acu Mihnea va rade satisfacut ” uite sarboaica, am stiut eu ” :)) M-ai cucerit definitiv, mi-a placut tare mult, felicitari !
    Greul, acum incepe, ” dragostea este triumful imaginatiei asupra inteligentei ” ( Mencken ), iar ” prietenia este cu siguranta cel mai bun pansament pentru durerile provocate de dragoste ” ( Jane Austen ) …. zic sa culegem buchetelul de optimism, si sa ne zambim gandului ca oricum iese, tot intre barbati ” sfarsim ” in rest, sa ne bucuram de fiecare atingere si binecuvantare a iubirii sau a prieteniei, dificil sau nu, cand e sa se intample, totul in jur devine praf de nouri , noi, suntem dorul de zbor, cam asa 🙂
    pretuire sincera,
    Sibilla

    Comment by sfinx667 — May 17, 2008 @ 8:27 pm

  14. @Sibilla,

    sunt incantata ca te-am cucerit! Rosesc de placere! Dar e atat de minunat sa scrii despre iubire si, mai ales, e atat de minunat sa se intample, incat e ca un fel de premiu pe care ti-l ofera viata! Iar de premii, ai inteles cred ca sunt o pasionata!

    Comment by Maria Barbu — May 17, 2008 @ 8:45 pm

  15. Maria, felicitari! Pe 18 mai 2007 ai creat acest blog. Maine se implineste un an. 😀

    Comment by Dana — May 17, 2008 @ 11:01 pm

  16. Multumesc din toata inima mea, Dana, ca mi-ai amintit! Ma bucut enorm ca ai tinut minte asta! Daca ai sti cat de multe am invatat in acest an!
    Nu numai despre bloguri si blogosfera si nici numai despre relatiile din virtual, ci, mai ales despre mine insami, despre adevar, despre realitate!
    Acum un an eram pe cale de a fi abandonata, sau cel putin asa ma simteam, si acum ma simt din nou intreaga, integra, demna si chiar, intr-un fel special, implinita!

    Comment by Maria Barbu — May 17, 2008 @ 11:07 pm

  17. La Mulţi Ani pentru blog, Maria!

    Deşi tu ai mai avut şi alt blog, mai vechi, nu?

    Comment by Mihnea Georgescu — May 17, 2008 @ 11:12 pm

  18. Multumesc, Mihnea. Acum un an am creat blogul pe care il poti vedea in blogroll la MB poeta1, dar la sfarsitul lui august m-am mutat pe wordpress, luand cu mine ceea ce aveam si dincolo. Aici insa blogul a devenit mai bine integrat in retea si mai vizitat. Ma simt bine aici!

    Comment by Maria Barbu — May 17, 2008 @ 11:18 pm

  19. Sper să nu ne părăseşti, pentru că eşti o oază de normalitate în blogosferă.

    Comment by Mihnea Georgescu — May 17, 2008 @ 11:20 pm

  20. Mihnea, daca voi considera la un moment dat ca e mai bine sa fac o pauza, – ceea ce nu cred – voi lasa blogul ca pe o carte ce poate fi citita oricand, asa cum am facut si cu celalalt! Pentru mine acest blog este tot o opera de autor, chiar daca ceea ce contine nu e numai literatura ori teorie de leadership. Este o experienta complexa si o pregatire pentru urmatoarea treapta! Asa incat, nu am de gand sa plec.

    Comment by Maria Barbu — May 17, 2008 @ 11:25 pm

  21. La multi ani pentru blog…si mult succes …si la cat mai multi vizitatori, cititori…si tot ce vrei!

    Comment by ioanacezara — May 18, 2008 @ 12:17 pm

  22. @Ioanacezara,

    multumesc mult pentru urari! Sunt binevenite!

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 1:43 pm

  23. Iubire/Prietenie? Nici una nici alta. Doar doua suflete ce se simt. Restul sunt definitii…Ce va fi? Cum va fi? De ce va fi asa si nu atfel? Cat va fi? Asta e marle test si farmecul necunoscutului. Mai departe de toate astea e doar viata. Ce se arde pe sine si se cere a fi traita…

    Comment by gmmail — May 18, 2008 @ 1:59 pm

  24. Dragă Maria,

    IUBIRE sau PRIETENIE? Asta e veşnica dilemă a Femeii…

    Pentru bărbaţi, cred că e mai simplu, ceva de genul SEX şi / sau LOVE…

    Sigur, nu generalizez!

    Comment by Mihnea Georgescu — May 18, 2008 @ 2:50 pm

  25. @gmmail,

    ce frumos ai spus! Doamne, ma faci sa ma simt plina de entuziasm si nerabdare sa simt, sa ard, sa fiu!

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 2:58 pm

  26. @Mihnea,

    cred ca asta e valabil si pt o femeie. Cand e vorba doar de sex, nu e neaparat nevoie nici de iubire si nici de prietenie!

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 2:58 pm

  27. Cred că partea a doua este o chestie feminină… adică disocierea sexului de iubire… e complicat!

    Comment by Mihnea Georgescu — May 18, 2008 @ 3:14 pm

  28. Eu eram convinsa ca e o chestie masculina!!!

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 3:19 pm

  29. Nu, te înşeli, cel puţin din punctul meu de vedere, cele două nu sunt disociate, dar femeia vede chestia asta distorsionat, pentru a putea acuza, a culpabiliza… dar cred că înţelegem două chestii diferite prin “iubire” pentru că “sex” – cred că ne gândim la acelaşi lucru… 🙂

    Aici e problema!

    Comment by Mihnea Georgescu — May 18, 2008 @ 3:27 pm

  30. Nu este locul aici sa discutam despre astfel de subiect, dar orice om, fie femeie sau barbat, simte total in actul erotic. Numai ca e limitata simtirea la acel act!

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 3:37 pm

  31. Fireşte!

    Comment by Mihnea Georgescu — May 18, 2008 @ 3:45 pm

  32. Vezi, se pare ca tocmai asta e punctul de convergenta al celor doua sexe!
    Sau chiar al dilematicelor trairi iubire/prietenie, asta ca sa revin on topic!

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 3:52 pm

  33. Felicitari si mult succes, impliniri si satisfacti, la ceas de sarbatoare; aniversarea unui an de munca in slujba frumusetilor adevarate si valorilor innaltatoare, fie si prin intermediul blogului, taram al ” ideilor, expresiilor, atitudinilor ” ne dezvaluie daruire, potential, implicare si buchet de calitati si competente ale stapanei, ce se cere musai imbratisata si apreciata in semn de pretuire !
    O duminica senina, bogata in zambete si surprize placute,
    Sibilla

    Comment by sfinx667 — May 18, 2008 @ 4:58 pm

  34. @Sibilla,

    iti multumesc din suflet. Merit eu oare atatea cuvinte calde si frumoase, atata pretuire? Inca mai am multe de invatat, de daruit, de creat, de inteles!
    Spirala mea launtrica mai are multe volute pe care trebuie sa ma straduiesc sa le urc!
    Iti multumesc inca o data si te astept cu drag.

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 5:08 pm

  35. Dragă Maria,

    Acum remarc titlul: Iubire sau prietenie?

    Sunt două cuvinte slave, şi liubov şi prieten.

    Să înţeleg că ai o inimă de rusoaică? Ştiu că îţi place Dostoievski…

    Eu aş fi zis: Amor sau Amiciţie! Era mai caragialian… 🙂

    Comment by Mihnea Georgescu — May 18, 2008 @ 7:16 pm

  36. Ce sa fac, Mihnea, daca numai iubirea si prietenia sunt pentru mine sentimente profunde? Cum remarci si tu, amor si amicitie sunt mai mult de bascalie, de banc!

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 7:33 pm

  37. Aha, mereu mi-a plăcut cum sună IBOVNICĂ!

    Comment by Mihnea Georgescu — May 18, 2008 @ 7:34 pm

  38. Bleah! oribil!

    Revenind la ce spuneai anterior, trebuie sa recunosc ca am ceva din psihologia abisala a personajelor lui Dostoievski!

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 7:38 pm

  39. Glumeam… 🙂 Sper că nu te-ai supărat… Dar de ce nu îţi place? Vine de la liubov, de unde vine şi iubire, pe când amantă este latinism, de la amo, amare.

    Cât despre eng. mistress este prea dominator, don’t you think?

    P.S. Presupun că Demonii este favoritul tău?

    Comment by Mihnea Georgescu — May 18, 2008 @ 7:43 pm

  40. Nu-mi place cuvantul.. realitatea lui o suport, dar prefer cuplul amant/amanta!

    Mistress parca e fara nici un fior erotic.

    Nu Demonii, ci Fratii Karamazov si Idiotul sunt preferatele mele dintre romanele lui Dostoievski!

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 7:47 pm

  41. Vezi că merg şi latinismele uneori?
    Mistress e cam sadică…

    Eşti o fire mistică, era de aşteptat. Mie îmi plac(e) Demonii. De fapt, îmi place romanul Demonii, ca să nu fie nici un echivoc. E un roman politic, până la urmă…

    Cum o chema pe eroina din Fraţii Karamazov, cea pentru care se luptau toţi? Gruşenka?

    Comment by Mihnea Georgescu — May 18, 2008 @ 7:58 pm

  42. Da, asta imi si place la Dostoievski, existenta unpor personaje feminine care focalizeaza toata atentia, sentimentele si energiile masculinilor din jurul lor! Si am o satisfactie maxima, asa, ca femeie care se simte o natura solara… cu tot ce inseamna asta!

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 8:14 pm

  43. Eşti aşa!

    Comment by Mihnea Georgescu — May 18, 2008 @ 8:18 pm

  44. Stii ca imi face placere sa mi se spuna asta!

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 8:33 pm

  45. Pe bune!

    Comment by Mihnea Georgescu — May 18, 2008 @ 8:39 pm

  46. Prin statut, procurorii „nu pot ancheta persoane care, fiind învinuite de o anumita infractiune, fac parte din familia magistratului, ori din cercul de prieteni al acestuia”. Reporterii ZIARUL au descoperit ca generalul Dan Voinea, procuror militar sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare de pe lânga ÎCCJ, a încalcat cu buna stiinta legea. Voinea a tinut secret faptul ca, înca din anul 1984, este un apropiat al lui Ion Iliescu, „anchetat” în dosarele Mineriadei si Revolutiei, sursele Ziarul dezvaluind ca Liliana Voinea, sotia anchetatorului, este „cheia conexiunii dintre procuror si inculpat”.
    Membrii Asociatiei Victimelor Mineriadei din 1990 au cerut demiterea de indata a procurorului militar Dan Voinea, considerat autorul tergiversarii dosarului represiunii din iunie 1990. Cu o zi in urma, organizatia a avut un prim termen al procesului intentat magistratului militar. Încetineala cu care procurorul general Dan Voinea îl „cerceteaza” pe Ion Iliescu în dosarele Revolutiei si Mineriadei trebuie cautata în imediata apropiere a sotiei magistratului, ea fiind aceea care se pare ca detine cheia conexiunii secrete dintre fostul presedinte si „anchetatorul“ sau. Sotia sa, Liliana, este intr-o stransa relatie cu Daniela Stana, fata celui mai vechi si bun prieten al lui Iliescu, Traian Cretu. Dana Stana este sora fostului consilier prezidential Corina Cretu, una dintre cele mai apropiate personaje din preajma lui Ion Iliescu. Surse atât din apropierea familiei Voinea, cât si din Spitalul Universitar de Urgenta si de la Catedra de Oftalmologie a UMF Bucuresti ne-au dezvaluit ca „între conferentiarul Liliana Voinea si asistenta sa, dr. Daniela Stana, exista ceva mai mult decât o simpla relatie profesionala”. Liliana Voinea a propulsat-o pe Dana Stana atât în Societatea Româna de Oftalmologie, cât si în Comisia Superioara de Verificare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Comisiei Superioare Nationale a Ministerului Sanatatii (care se ocupa în special de verificarea medicala a celor care solicita… certificate de raniti în revolutia din decembrie 1989).
    Veriga lipsa
    Tatal Danei Stana si al Corinei Cretu a fost un apropiat atât al sotiei generalului Dan Voinea, cât si al lui Ion Iliescu, prietenia dintre cei trei cimentându-se înca din anul 1984 (anul în care Iliescu fusese numit director al Editurii Tehnice, editura la care Traian Cretu si-a publicat, pâna în aprilie 1989, toate Tratatele de Fizica). In anul 2004, Corina Cretu a inaugurat în judetul Salaj, la Napradea, o scoala generala care poarta numele tatalui sau, iar la dezvelirea bustului lui Traian Cretu au fost prezenti Ion si Nina Iliescu, si, nu în ultimul rând, Liliana si Dan Voinea.
    La inaugurare, Corina le-a multumit atât lui Iliescu, cât si lui Voinea „pentru gestul extrem de frumos facut de domnii Ion Iliescu si Dan Voinea pentru prietenul lor, tatal meu, de care i-a legat o lunga si frumoasa prietenie, realizarea acestui bust fiind un proiect comun al celor doi!”. De ce a ascuns generalul Dan Voinea strânsa sa legatura cu cel pe care l-a „anchetat” nu mai este acum o enigma. Cheia tergiversarii dosarelor fierbinti de astazi se gaseste in trecutul inca plin de mistere al „edecarului” Ion Iliescu.

    Comment by cirlovacristian — May 18, 2008 @ 11:21 pm

  47. Dle Carlova,

    am vazut ca ati postat acelasi text si pe alte bloguri. Indiferent ce contine acest text, Corina Cretu este o prietena draga iar presedintele Iliescu un lider pe care il pretuiesc.

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 11:51 pm

  48. Dragul meu Mihnea,

    iti multumesc ca ma binedispui!

    Comment by Maria Barbu — May 18, 2008 @ 11:52 pm

  49. Maria, felicitari la un de la aparitia blogului tau. Vad mai sus un material pe care l-ai aprobat, care e plin de minciuni de la un capat la altul la adresa mea. Astea sunt riscurile blogguului pana la urma. Eu azi, pe langa acest articol, am primit si injuraturi. In fine, am introdus moderarea.
    Iti doresc o saptamana frumoasa.

    Comment by corinacretu — May 18, 2008 @ 11:57 pm

  50. Corina draga, iti multumesc pt ca ai venit si sarbatoresti cu mine u an de blog. Magariile acestui ins le-am lasat tocmai pentru a-mi reitera atasamentul fata de tine si loialitatea fata de presedinte. Toate aceste murdarii vor trece, sunt infectii care au si remediu. Iti doresc multa bucurie in saptamana care urmeaza si te astept cu drag, sa te sarbatoresc.

    Comment by Maria Barbu — May 19, 2008 @ 12:01 am

  51. @tuturor
    corina cretu sufera de o boala grava..sufera de sindromul: “la mine in apartament eu sunt ceausescu”, de fapt la ea pe blog e ceausescu…prieteni, sa nu cumva sa indrazniti sa va luati de iliescu pe blogul ei ca in veci nu mai puteti comenta pe al ei blog….

    Comment by neinfectat de comunism — May 19, 2008 @ 12:01 am

  52. @neinfectatule,

    si eu cred ca o sa fac la fel, ce zici? Din moment ce blogul personal este ca o casa virtuala, de ce sa ii primesc pe cai care ma injura pe mine sau pe cei la care tin si ii pretuiesc?

    Comment by Maria Barbu — May 19, 2008 @ 12:12 am

  53. Maria, cununa de lauri pentru un an de blog!
    Oare, fictiunea reprezinta un adevar asa cum prietenia inseamna iubire la o anumita intensitate?

    Comment by Mihai — May 19, 2008 @ 12:22 am

  54. @Mihai,

    ce placere imi face ca ai venit! Iti multumesc mult pentru urare si… promit sa-mi tin promisiunea! (Este un plic pe laptopul meu si pe plic este numele tau!)

    Comment by Maria Barbu — May 19, 2008 @ 12:26 am

  55. Maria, multumesc. Pe mine nu ma deranjeaza articolul respectiv, sunt minciuni de la un capat la altul. Dar ma revolta faptul ca se leaga de tatal meu, care a murit din 95 si care a fost unul din cei mai mari specialisti in fizica atomica pe care i-a avut tara noastra. Nu eu am spus asta, ca nu ma pricep. Toti cei care au facut Politehnica sau vreun liceu de mate-fizica au invatat dupa culegerile de Cretu.
    Iti doresc o seara buna.

    Comment by corinacretu — May 19, 2008 @ 12:44 am

  56. Corina,

    respectele mele pt tatal tau, a carui memorie nu poate fi atinsa de nici o mizerie de acest fel, pt ca aceasta este posteritatea la care are dreptul prin valoarea operei sale! E un purgatoriu acesta prin care trecem acum, dar stiu sigur ca Divinitatea e de partea noastra!

    Comment by Maria Barbu — May 19, 2008 @ 12:56 am

  57. Si eu cred la fel, Maria, Dumnezeu are grija de fiecare in parte.

    Comment by corinacretu — May 19, 2008 @ 1:04 am

  58. Sigur, Corina. Si atata timp cat nu facem rau nimanui, iar gandurile noastre sunt pozitive si constructive, nu ne poate veni de Sus decat energie benefica!

    Comment by Maria Barbu — May 19, 2008 @ 1:14 am

  59. Mie mi-au placut gandurile tale poate si pentru ca si eu simt la fel. Cu timpul insa, am inteles ca toate simturile/sentimentele se percep numai pe creier si acolo se da batalia intre suflet si ratiune. Greu de ales intre ele.
    Ai dreptate in ceea ce spui si mai ales cu energia benefica si pozitiva.

    Comment by mirelateodorescu — May 19, 2008 @ 10:56 am

  60. Aceeasi postare a d-lui carlova am primit-o si eu pe blogg-ul meu si am raspuns in consecinta. Si ce daca!
    Pe mine nu ma afecteaza si raman aceeasi persoana care o apreciaza pe d-na Corina Cretu ca sa nu mai spun de d-l Iliescu.

    Comment by mirelateodorescu — May 19, 2008 @ 11:01 am

  61. Pace ! Prietenie. Apropo, prietenii ( care or mai fi si aia ) imi spuneau Valentin sau Vasilescu. Nu Voiculescu…

    Comment by valentin vasilescu — May 19, 2008 @ 6:20 pm

  62. @Mirela,
    iti multumesc pt aprecieri si pt gandurile tale frumoase.

    Comment by Maria Barbu — May 19, 2008 @ 7:00 pm

  63. in anul de gratie 2008 apetitul pentru proteste a disparut complet, cu toate ca in Romania zilelor noastre exista, neindoielnic, mai multe motive de nemultumire decat in oricare alt stat membru al UE. Exemple in acest sens gasim cu duiumul, aleg unul la intamplare: recent, parlamentarii neamului au tinut sa-l asigure pe cetateanul Mitrea ca isi poate vedea linistit, ca pe vremuri, de afaceri si averi, fara sa aiba motive de ingrijorare privind perspectiva aparitiei vreunor procurori curiosi.
    Multi dintre cei determinati a protesta impotriva acestor si/sau altor nedreptati au emigrat, in decursul ultimului deceniu, in alte tari – astfel ca in prezent meleagurile canadiene sau spaniole sunt cele care beneficiaza de spiritul si atitudinea lor civica. Care ar fi, astazi, reactia publica in cazul unui grup de profesori universitari decisi sa militeze pe de o parte impotriva abuzurilor din sfera academica, iar pe de alta sa intervina ferm impotriva fenomenului de plagiere arhiraspandit in randurile studentilor?

    S-ar vedea, oare, confruntati cu revolta studenteasca? Ar prefera tinerii perpetuarea aranjamentelor constand din mita si furt intelectual? Ar opta
    intr-adevar pentru o viata universitara dedicata cel mult pregatirii pentru o cariera de oportunist, cat se poate de neautentica? Cand vad osanalele ridicate lui Adrian Nastase de bloggeri incantati de replica acestuia la articolul din Financial Times – cotidian care apreciase guvernarea sa drept una patata de acte de coruptie –, constat un spirit de servilism care nu cunoaste limite de varsta.

    Comment by neinfectat de comunism — May 19, 2008 @ 7:07 pm

  64. Oda Bucurestiului…………
    In pofida aspectului Bucurestilor, locuitorii acestuia s-au dovedit, din 1989 incoace, de o constanta si admirabila maturitate. Fara mobilizarea voluntara a tineretului bucurestean cu ocazia celui de-al doilea tur de scrutin din cadrul prezidentialelor anului 2004, Traian Basescu nu era, in prezent, presedintele tarii. Atunci, o buna parte a alegatorilor au fost iritati de modul in care oponentii lui Basescu percepeau electoratul – pe post de zilieri, buni pentru a-i salta sau mentine in functii care sa le permita ridicarea unor vile somptuoase, pline de antichitati scumpe etc., in timp ce omul de rand se zbatea sa isi achite facturile si sa mai si supravietuiasca. Adrian Nastase tratase electoratul ca pe un fel de bun al sau, fiind convins ca voturile ii vor reveni cum-necum, iar mai nou Traian Basescu pare sa cada in acelasi pacat. Basescu nu are, ce-i drept, atitudinea bogatasului arogant si nici nu isi expune vreun camin transformat in muzeu, dar face in mod repetat uz de un limbaj suburban – in loc sa dovedeasca ca domnia sa si partidul sau inteleg sa foloseasca fiecare ocazie pentru a puncta modalitatile prin care doresc sa redea Bucurestiului un chip mai uman si locuitorilor o viata publica mai putin chinuita.

    Comment by neinfectat de comunism — May 19, 2008 @ 7:40 pm

  65. Domnule VASILESCU,

    Maria e Poetă! Puteţi să o luaţi ca pe un compliment, v-o fi asociat cu VASILE VOICULESCU, că aveţi aceleaşi iniţiale – V. V.

    Comment by Mihnea Georgescu — May 19, 2008 @ 9:09 pm

  66. @Mirela,

    dnul Carlova are si dansul niste obsesii… dar asta nu inseamna ca poate fi tolerat la nesfarsit!

    Comment by Maria Barbu — May 19, 2008 @ 10:45 pm

  67. @Valentin Vasilescu,

    sorry pt numele nou pe care vi l-am dat… dar ati vazut ca se poarta finii!

    Comment by Maria Barbu — May 19, 2008 @ 10:46 pm

  68. @neinfectatule,

    pana si un sustinator al lui Traian Basescu. cum estu tu, nu are cum sa nu vada cum acesta inoata in vulgaritate si indecenta… de limbaj!

    Comment by Maria Barbu — May 19, 2008 @ 10:48 pm

  69. P.S. Sper ca macar in anul de gratie 2008 Bucurestiul sa nu mai fie o capitala a tradarii si sa aiba demnitatea de a-si alege un primar general, care sa nu fie infectat cu febra portocalie, care are ca simptome minciuna, hotia, frauda, golania, dispretul, iresponsabilitatea!

    Comment by Maria Barbu — May 19, 2008 @ 10:51 pm

  70. @Dragul meu Mihnea,

    iti multumesc pt ca ai reusit sa imi dezvalui chiar si mie insami mecanismul interior care a dus la “modificarea” numelui stimatului domn Vasilescu! Probabil ca aveam ca reper analogic VV = Vasile Voiculescu!

    Comment by Maria Barbu — May 19, 2008 @ 10:54 pm

  71. Sau VW, Volkswagen?

    Comment by Mihnea Georgescu — May 19, 2008 @ 11:02 pm

  72. Ştii că ţiganii din Buftea îi spuneau lui Vosganian – Volfsganian?

    Ha, ha, eu am crescut printre armeni, greci şi machedoni, în Vechea Constanţă… 🙂

    Comment by Mihnea Georgescu — May 19, 2008 @ 11:03 pm

  73. … şi evrei, i-am uitat tocmai pe ei!

    Comment by Mihnea Georgescu — May 19, 2008 @ 11:05 pm

  74. Offf, mai, pui de Dac!!!

    Comment by Maria Barbu — May 19, 2008 @ 11:12 pm

  75. Da, cum te cheamă, măi, pui de dac? (la şcoală)

    – Rosenberg!

    Umor cărtărescian, dacă nu mă înşel… altfel, băiat bun, Cărtărescu, din Silistra la origine, copilărit în Buza Oborului… pe lângă Moara lui Assan care luă foc…

    Comment by Mihnea Georgescu — May 19, 2008 @ 11:14 pm

  76. Exact! nu-i asa ca e mortala chestia?
    Dar cartarescu a preluat asta din folclorul bolsevic!

    Comment by Maria Barbu — May 20, 2008 @ 12:49 am

  77. Formosus manifestum ! Numai la o anumita temperatura interioara (punct critic) se poate naste. Iti doresc sa-l intalnesti!

    Comment by omu' — May 20, 2008 @ 12:53 pm

  78. Omule, iti multumesc pentru urare! Uneori e bine sa pastrezi prietenia ca atare, alteori…. poti sa urci pe culmi!

    Comment by Maria Barbu — May 20, 2008 @ 7:09 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: