MariaBarbu Blog – IDEAL şi CREAŢIE

January 9, 2008

FARMECUL PERSONAL

Filed under: Dileme,Ideal,Sinele ascuns — Maria Barbu @ 12:36 pm

Intr-una din zilele trecute, un bun prieten m-a provocat la o discutie despre farmecul personal. De fapt, parea sa fie doar un schimb de complimente, dar incet-incet discutia s-a transformat intr-o analiza adevarata a atuurilor noastre personale, atat in relatiile sentimentale, cat si in relatiile sociale.

Prietenul de care spun e un barbat frumos, elegant si cultivat, dar aceste trasaturi sunt atat de evidente, incat nu mai trebuie mentionate, tot asa cum nici el nu voia sa vorbeasca despre elementele exterioare ale imaginii mele, prelucrate cu grija si, indraznesc sa spun, cu arta!.

Stiti ca sunt leoaica, iar complimentele ori cuvintele frumoase imi fac o nesfarsita placere. Dar nu le vreau intotdeauna doar pe acestea, doar de dragul frumosului expresiv, ci, de cele mai multe ori simt nevoia de adevar. Sigur insa ca adevarurile exprimate elegant imi dau o satisfactie aparte, in ciuda faptului ca nu toate exprimarile elegante sunt chiar adevaruri!

Mai intai de toate, ceea ce m-a surprins atat de placut incat mi s-au inmuiat si coastele, nu doar inima, a fost afirmatia prietenului de care va vorbesc ca farmecul meu deriva dintr-o combinatie de inteligenta, senzualitate feminina si candoare copilareasca. Ei, spuneti-mi voi, care femeie rezista la asa ceva?

Numai ca mie imi venea aproape sa plang, pentru ca cei mai multi oameni trec pe langa mine fara sa vada latura asta copilareasca, ingenua, pura si dornica de joc, dar si de perfectiune ideala. Prietenul meu mi-a marturisit ca in relatia cu mine a descoperit ca i s-a dezvaluit si lui propria latura copilareasca, care persista si in barbatul din el, dar ca i s-a revelat si un comportament patern.

Mi-a placut, pentru ca exact asta si voiam sa ii spun, ca farmecul lui consta intr-o imbinare subtila de barbat-baiat care se rasfata, dar si barbat care stie sa rasfete, cu tandrete si generozitate. Ceea ce e foarte frumos in toata aceasta discutie a noastra e faptul ca amandoi am recunoscut ca am trecut printr-un iad launtric, printr-o perioada chinuitoare, in care sufletul fiecaruia dintre noi parea ratacit intr-o mlastina de resentimente.

Stiti ca se spune ca dupa ce a inviat, Isus ar fi coborat in Iad… Si eu am simtit ca, pentru a face ca sufletul nostru sa invie cu adevarat, trebuie sa coboram in iadul din noi insine, in acest iad personal in care se aduna viciile noastre, pacatele, prostiile pe care le facem, rautatile voluntare ori involuntare, in fine, tot acest zat al trairii banale, iresponsabile si neluminate.

Dar, cum omul este poate singura fiinta care poate genera minune dupa minune, cei mai multi dintre noi reusim sa iesim din acest iad launtric si, dupa suferinta si durere, putem sa ne curatam de mizerie si sa ne luminam.

Tot astfel, in discutia noastra, si eu si prietenul meu ne-am dat seama ca, odata iesiti din iadul personal, ne-am regasit elementele esentiale ale farmecului personal, de fapt acele elemente care definesc fiinta noastra cea mai intima si, desigur, cea mai adevarata!

342mariabarbu.jpg

32 Comments »

  1. Am spus eu odinioara ca pe tine omul mai intai trebuie sa te cunoasca ca sa te inteleaga. Nu e de rau. 🙂

    Comment by Oana — January 9, 2008 @ 3:34 pm

  2. Uite că nu m-am gândit vreaodată la lucrurile acestea. Şi habar nu am de ce. Poate pentru că am fost foarte puţin interesat de ele. Nu am stat să analizez de ce îmi place cineva şi, mai ales, de ce sunt plăcut de altcineva. Dar mi-a dat de gândit modul în care ai exprimat lucrurile acestea…

    Comment by DeMaio — January 9, 2008 @ 5:50 pm

  3. @Oana,

    cred ca ce spui e de bine, nu? Glumesc. Imi face placere comentariul tau.

    Comment by Maria Barbu — January 9, 2008 @ 6:25 pm

  4. @DeMaio,

    ma bucur atunci cand pot declansa in ceialti procese interioare noi. Este chiar unul dintre scopurilor demersurilor mele, Bogdan.

    Comment by Maria Barbu — January 9, 2008 @ 6:26 pm

  5. Interesanta discutie. Si interesant ceea ce scoate la iveala in ceilalti. Cel putin pe mine ma pune pe ganduri. Putini sunt cei care dau importanta chestiilor astora. “Filozofie.. las-o incolo de filozofie”, nu? 😆 Si binenteles ca fiecare trece printr-un Iad anume cand sufera din cauza raului care i s-a facut sau pe care l-a facut, intotdeauna trebuie insa sa nu fi trecut degeaba prin asta, ca altfel nu mai vad de ce ai mai iesi din mizerie. Ca sa fii la fel? Nu. Imi place sa dau importanta si lucrurilor marunte care mai nou au loc in jurul meu, pentru ca nu am idee cand se poate ivi ceva care sa ma schimbe, sa ma faca sa gandesc mai mult si mai frumos si care sa se adauge la farmecul asta personal. 🙂
    Ce-mi place articolul asta. Si poza.

    Comment by Dana — January 9, 2008 @ 6:36 pm

  6. @Dana,

    parca ai sti sa imi citesti gandurile, asa de bine stii sa spui acele cuvinte care sa ma emotioneze!
    Multumesc mult.

    Comment by Maria Barbu — January 9, 2008 @ 7:07 pm

  7. Nu pot decât să repet şi eu un pic de Blaga:
    Copilul râde:
    “Înţelepciunea şi iubirea mea a jocul!”
    Tânărul cântă:
    “Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!”
    Bătrânul tace:
    “Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”

    După cum vezi, vei fi aceiaşi toată viaţa.

    Comment by Bibliotecaru — January 9, 2008 @ 9:07 pm

  8. @Bibliotecaru,

    mai am atat de mult pana la-ntelepciune!

    Comment by Maria Barbu — January 9, 2008 @ 9:17 pm

  9. Cel mai înţelept dintre oameni a murit la puţin după 30 de ani. 😦

    Comment by Bibliotecaru — January 10, 2008 @ 3:35 pm

  10. @
    Maria barbu

    Stirea a fost preluata de pe blogul doamnei Anca
    inainte de a se bucura tebuie verificata vericitatea ei

    Stimata Doamna,

    Va rog sa stati jos, bine asezata in fotoliu.

    Veste venita este formidabila, Domnul Adrian NASTASE se alatura PNL aripa sociala.

    Ultimatul a fost dat, GEOANA a cerut timp de gândire.

    Timpul bate filmul spunea initiatorul informatiei.
    Cred ca va veti alatura si ramâne fidela, Dan ANDRONIC, mai spunea, trebuie terminat cu terminatorul ROMANIEI.

    Lupta este declarata pe fata cine pe cine.

    Succes

    Comment by Fanel PORUMBARU — January 10, 2008 @ 6:12 pm

  11. Pardon B in locul b

    Comment by Fanel PORUMBARU — January 10, 2008 @ 6:13 pm

  12. @F. Porumbaru,

    nu mai stiu cine si ce identitate are cu adevarat, pentru ca exact acelasi mesaj a aparut pe mai multe bloguri, ale simpatizantilor lui Adrian Nastase, doar ca avand autori diferiti, ceea ce este cel putin straniu!
    Nu cred in asemenea aberatii, sincer!

    Comment by Maria Barbu — January 10, 2008 @ 9:03 pm

  13. @Bibliotecaru,

    cel care a murit la 33 de ani nu era intelept in sensul uman, ci avea intelepciunea divina.
    Baruch Spinoza spunea ca “daca Dumnezeu a vorbit cu Moshe fata catre fata, cu Isus a vorbit minte catre minte”. Asa incat intelepciunea Aceluia era cu totul si cu totul altceva!

    Comment by Maria Barbu — January 10, 2008 @ 10:08 pm

  14. P.S. Noi, oamenii, nu avem sansa unei astfel de intelepciuni decat prin Gratie divina.
    Altfel, pe cei mai multi, doar varsta ii mai intelepteste, cel putin asa credea Blaga. Eu cred ca nici macar batranii nu sunt intelepti.

    Comment by Maria Barbu — January 10, 2008 @ 10:10 pm

  15. Dacă spuneam eu asta… poate că eram acuzat ca ţin partea spiritului. 🙂
    Doar i se punea… Învăţătorul. 🙂 Iată de ce spun eu că înţelepciunea nu stă în cunoaşterea impusă social. Şi de aceea repet spusele lui Blaga în sensul noilor “descoperiri” în care înţelepciunea este cea divină de care vorbeşti, iubirea este cea divină şi jocul este ritualul:
    Copilul râde:
    “Înţelepciunea şi iubirea mea a jocul!”
    Tânărul cântă:
    “Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!”
    Bătrânul tace:
    “Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”

    Sunt trei feluri de rugăciune:
    Mai întâi cea mai banală. Când cineva face această rugăciune, îşi ridică mâinile şi ochii împreună cu mintea la cer, iar mintea alcătuieşte înţelesuri dumnezeieşti şi-şi închipuie frumuseţi cereşti, ierarhii de îngeri şi corturi de-ale drepţilor şi, simplu vorbind, toate câte le-a auzit din Scripturi le adună în vremea rugăciunii în minte, el îşi stârneşte astfel sufletul la dragostea dumnezeiască, privind la cer, ba uneori vărsând şi lacrimi din ochi.(Rugăciunea purificării)
    Al doilea fel de rugăciune se face aşa: Mintea se retrage din cele supuse simţurilor, îşi păzeşte simţurile de cele din afară, şi-şi adună toate gândurile, ca să nu umble după lucrurile deşarte; apoi aici face cercetarea gândurilor, aici ia aminte la cererile ce le rosteşte cu gura către Dumnezeu, sau aici atrage la sine gândurile robite de diavol, aici, cuprinsă ea însăşi de patimă, începe să revină la sine cu silire.(Rugăciunea iluminării)
    A treia rugăciune este cea a unirii prin care Omul se uneşte cu Mântuitorul şi devine una. Rugăciunea nu mai are nici un obiect şi nu mai foloseşte nici un cuvânt, ci mintea adunata din toate este conştientă că se află faţă în faţă cu Dumnezeu; de aceea se mai numeşte si rugăciunea minţii.

    Comment by Bibliotecaru — January 10, 2008 @ 11:03 pm

  16. @Bibliotecaru,

    pe mine m-a invatat bunicul, cand inca eram f mica, rugaiunea inimii, care este o rugaciune isihasta, practicata de calugarii de la Athos. Cei care sunt cu adevarat cucernici o spun tot timpul in gand, astfel incat ea ajunge sa fie identica si sa se suprapuna ritmului cardiac.

    Comment by Maria Barbu — January 10, 2008 @ 11:19 pm

  17. Foarte frumos articol. Asta este lectia pe care am invatat-o si eu de curand.. Din pacate. Pentru a invata sa apreciezi cu adevarat lucrurile bune din viata ta, pentru a invata cine esti cu adevarat, trebuie sa treci prin Iadul personal. Trebuie sa ti se intample acel lucru de care te temi cel mai mult.

    P.S: Cat de frustrat (ca sa nu spun altfel) sa fii ca sa postezi aceleasi porcarii politice pe nu stiu cate bloguri, indiferent de subiectul discutiei? Doamne, Dumnezeule… Deja dam in penibil.

    Comment by cupcake — January 10, 2008 @ 11:50 pm

  18. Felicitari pentru blog! E, intr-adevar, foarte interesant si mai ales plin de suflet. Multumesc si pentru comentariile atat de profunde referitoare la femeile din politica romaneasca, din pacate, asa e, stam prost la capitolul acesta si este si vina noastra. Poate, cum spui tu, nu suntem suficient de puternice, nu avem suficient curaj, poate renuntam prea usor.. Sa ai un an minunat! Cu drag, Corina

    Comment by corinacretu — January 11, 2008 @ 12:15 am

  19. @Corina,

    iti multumesc mult pentru aprecieri. Venind de la tine, ele au o valoare speciala. Sa stii ca mai ales acum, de cand inteleg mai profund leadership-ul, imi doresc sa facem mai mult pentru a sustine afirmarea unor lideri politici care sa fie femei. Sunt convinsa ca putem si ma bucur ca ne-am regasit. Poate ca este cu adevarat semnificativ, inclusiv pentru ceea ce am discutat. Te astept oricand aici, cu tot dragul.

    Comment by Maria Barbu — January 11, 2008 @ 12:29 am

  20. @Corina, si eu iti doresc un 2008 plin de fericire!

    Comment by Maria Barbu — January 11, 2008 @ 12:32 am

  21. După stil, aş zice că Fănel Porumbaru este una şi aceeaşi persoană cu Ştefan Radoveanu. Presupunere întărită de faptul că Fănel este diminutivul lui Ştefan.

    Comment by Mihnea Georgescu — January 11, 2008 @ 2:12 am

  22. @Mihnea,

    totusi, acesta e un text incoerent, iar Stefan Radoveanu este autorul unor texte cu o anume substanta. Sar, cine stie… poate ca ai dreptate.

    Comment by Maria Barbu — January 11, 2008 @ 7:56 am

  23. @Maria Barbu
    Am şi alte argumente, dar nu le pot spune decât în privat. Eventual îţi voi trimite un e-mail.

    Comment by Mihnea Georgescu — January 11, 2008 @ 9:49 am

  24. @Mihnea

    trimite-mi, te rog.

    Comment by Maria Barbu — January 11, 2008 @ 9:57 am

  25. Maria,
    am trimis argumentaţia.

    Comment by Mihnea Georgescu — January 11, 2008 @ 10:34 am

  26. @Mihnea,

    am primit, ti-am raspuns.

    Comment by Maria Barbu — January 11, 2008 @ 10:48 am

  27. Multe femei au fost uimite sa constate ca nu conteaza numai frumusetea fizica, inaltimea, greutatea sau culoarea ochilor. Farmecul unei femei nu consta numai in aspectul fizic atragator,barbatii fiind mult mai atrasi de insusirile interioare, de acel farmec inefabil, acea vraja ametitoare specific feminina. O femeie atragatoare are o anumita stralucire interioara, exprima feminitate, dinamism, radiaza frumusete, este constienta de calitatile ei si le foloseste. Fara indoiala eu te consider una dintre aceste femei.
    Barbatii sunt fascinati in general de acel farmec pe care il raspandeste in jurul ei o femeie superioara, calma, frumoasa, senzuala.

    Maria… nu vrei sa vii in gradina? As vrea sa te priveasca trandafirii mei!!!

    Comment by gabitzubitzu — January 11, 2008 @ 7:36 pm

  28. @gabitzubitzu,

    si eu cred ca e asa cum spui tu, ca farmecul nostru consta cu mult mai mult in lumina launtrica, in frumusetea inefabila si nu numai in frumusetea exterioara. De altfel, insasi frumusetea exterioara poate fi augmentata de acest farmec personal, in timp ce o frumusete fizica fara farmec inefabil este inerta si nu radiaza nimic.

    Comment by Maria Barbu — January 11, 2008 @ 8:31 pm

  29. 🙂
    Ştiu de rugăciunea inimii. Din păcate nu se pot “arde” etape. Trebuie să începi de la novice ca să ajungi sfânt părinte (avva). Nu este totul să cunoşti ritualul, trebuie să ai înţelegerea din interior a lucrurilor. Altfel totul ar fi o formulă magică, la fel de banală material ca şi un truc de cărţi. Poate că aş putea să zic că stilul meu de viaţă, izolat, este asemenea sihaştrilor, dar nu cunosc silnicia necesară ascezei şi de acea izolarea mea nu este o cale a schivniciei adevărate.
    Nu se poate ajunge sus fără să treci pe la poale, drumul lung te ajută să înveţi cunoaşterea esenţială, scurtătura nu este decât o amăgire.

    Comment by Bibliotecaru — January 12, 2008 @ 12:48 am

  30. @Bibliotecaru,

    stii povestirea aia a lui Buzzati despe un preot care a ales calea ascezei, dar cum nu mai exista posibilitatea sa mearga in pustie, s-a gandit ca cea mai aspra asceza e in lume si s-a asezat sa locuiasca in cabina unui camion parasit?
    Asceza e o cale interioara nu una exterioara, pentru ca nu mai traim in vremurile apostolice. Bunicul meu se calugarise cu cativa ani inainte de moarte si facea lungi pelerinaje la sihastrii din muntii Neamtului, mergand pe jos, cu un toiag! Era o mare figura bunicul!

    Comment by Maria Barbu — January 12, 2008 @ 1:05 am

  31. Izolarea este decât începutul. Asceza înseamnă, dezvelind procesul înceţoşat al ritualului, ajungerea omului la stadiul de dinaintea păcatului. Acest lucru înseamnă o curăţare de necuviinţa sădită în om de societatea în care trăieşte şi de părinţi care îi induc starea de ascultare socială, curăţare faţă de nevoile umane şi sociale primare sau complex şi nedefinite abstract. După o astfel de curăţare spirituală, omul ajunge la o stare de adevăr situat dincolo de cognitiv, fără bagajul lestului preconceput.
    Multă lume nu înţelege că vorbim de două dimensiuni distincte şi opuse. Prima dimensiune este cea socială, a iubirii, a ajutorării semenilor, a ritualului, a privegherii, a actului religios, a sacrului… Cea de a doua dimensiune este o măsură a renunţării dimensiunilor umane şi a cultivării proprietăţilor personale non-materiale. Să fi darnic cu proprietăţile tale materiale şi parcimonios cu cele spirituale. Iată de ce spiritualitatea nu se câştigă în mijlocul maselor populare, ajutând pe cei din jur şi făcând bine. Iată de ce şi Iisus merge mai întâi în pustie unde este ispitit de Satana. Dincolo de litera bibliei, aici vorbim de un simbol, anume că trebuie să te cureţi de valorile umane pentru a face bine umanităţii.
    Până la urmă, fiecare îşi descoperă propria chemare, propria modalitate de a atinge ceea ce doreşte să atingă.

    Comment by Bibliotecaru — January 12, 2008 @ 5:41 pm

  32. @Bibliotecaru,

    da, asa cred si eu. Fiecare dintre noi gaseste Calea in felul lui, importanta este insa credinta. Dar si staruinta.

    Comment by Maria Barbu — January 12, 2008 @ 5:46 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: