MariaBarbu Blog – IDEAL şi CREAŢIE

December 16, 2007

psalm-colind

Filed under: Ideal,Poezie — Maria Barbu @ 6:09 pm

am poposit în Bethlehem,

şi sunt pribeag şi-mi caut stirpea.

mă zdruncină istoria şi clipa,

dar mă-ntăresc din nou în Semn.

fâşia mea de pânză pentru Prunc

e albă şi curată,

şi viaţa mea ar trebui păstrată

ca, peste El, cu nestemate s-o arunc.

sunt spaimele tăcute-n acest ceas,

s-au risipit ereţii

şi văd cerul.

presimt împresurându-mă misterul,

pe care duhul Tău l-aduse pe pământ.

christmas_card_2003.jpg

18 Comments »

  1. Ce poza minunata. 🙂
    Cu colindul asta intram in atmosfera de sarbatoare. Frumos!

    Comment by Dana — December 16, 2007 @ 7:55 pm

  2. Da,asa este. Trebuie sa ne pregatim sufletele pentru Sarbatoarea Minunata!

    Comment by Maria Barbu — December 16, 2007 @ 8:13 pm

  3. Extraordinara poezie, Maria. Ne-ai dat de veste, in felul tau sensibil, ca vine vremea sa ne intoarcem la esenta vietii si sa spalam in puritate tot raul de peste an…
    Multumesc pentru carti. Am asigurata lectura pentru perioada urmatoare. Ca un ardelean carcoras ce ma aflu, voi reveni cu… critica:)

    Comment by Horia — December 17, 2007 @ 12:02 am

  4. @Horia

    multumesc pt ce ai spus despre poem.
    Ti-am trimis mai multe exemplare sa dai si altora, cui crezi tu ca merita sa citeasca despre lideri. Te imbratisez si astept citicile.
    Ti-am spus ca la lansarea cartii lui Adrian Nastase am convenit cu el, de principiu, sa facem o lansare oficiala a cartii mele la casa Titulescu? Poate vii si tu.

    Comment by Maria Barbu — December 17, 2007 @ 12:11 am

  5. “am poposit în Bethlehem,
    şi sunt pribeag şi-mi caut stirpea.”

    Aceasta este o problemă pe care o am de mult. Oricât aş fi de ortodox, de creştin, nu pot să-mi asimilez o istorie de evreu. Eu mă simt sufleteşte legat de cultura dacică, ei îi sunt cei care m-au făcut, indiferent ce stirpe m-a creat biologic. Îmi este greu să-mi imaginez cucerirea unui trecut car enu este al meu, îmi este greu să-mi caut rădăcinile la mii de kilometri de aici. Iată de ce mi-aş căuta stirpea pe Ceahlău şi nu la Bethleem… uite, nici măcar nu este româneşte, ba este casa cărnii, ba este casa pâinii, ba Bethleem, ba Bethlehem, Bêṯ léḥem, Bêṯ lāḥem, Βηθλεέμ, Beit Lehem , בית לחם ,بيت لحم

    Comment by Bibliotecaru — December 17, 2007 @ 1:09 am

  6. @Bibliotecaru

    te inteleg f bine, pt ca si in sangele meu urla lupii!

    Comment by Maria Barbu — December 17, 2007 @ 1:34 am

  7. @Bibliotecaru
    O poziţie onestă, de apreciat luciditatea.
    Totuşi, iudaismul are o vocaţie imperialistă, este cea mai imperialistă dintre toate religiile şi aceasta paradoxal pentru că este cel mai greu să te converteşti la iudaism. Poate doar Islamul să fie la fel de imperialist, dar nu prea prinde decât la un anumite tip de mentalitate, pe când creştinism, rodul iudaismului, a cucerit aproapte întregul Occident.

    Comment by mihneageorgescu — December 17, 2007 @ 10:04 am

  8. Creştinismul ar fi un fel de bastard al iudaismului, un iudaism pentru neamuri… mai accesibil, mai deschis, dar totuşi un fruct al Vechiului Testament…

    Comment by mihneageorgescu — December 17, 2007 @ 10:05 am

  9. @Mihnea,

    crestinismul este o religie facuta in asa fel incat sa poata raspunde si popoarelor care aveau cultul lui Mithra, si celor care ii adorau pe Isis si Osiris, iar Imperiul Roman, care era imens, a putut sa favorizeze raspandirea noi religii pe intregul lui teritoriu. Crestinismul este poate mult mai putin iudaic decat ne imaginam, veriga de legatura fiind esenienii, pe care iudeii ii prigoneau. Mesajul cristic este un mesaj spiritual, cu totul strain iudaismului care, la fel ca si islamismul, este o suma de reguli pentru existenta fizica si convietuirea sociala.

    Comment by Maria Barbu — December 17, 2007 @ 6:50 pm

  10. Maria, ai dreptate în general, în ce priveşte creştinismul. Totuşi, eu nu consider că iudaismul s-ar reduce la etică. Kierkegaard interpreta altfel sacrificiul lui Isaac. Credinţa, pentru evrei ca şi pentru creştini, impune un “salt” dincolo de etică. Apoi, iudaismul propovăduia un dumnezeu unic şi spiritual, în aceasta constând şi unicitatea sa.

    Comment by mihneageorgescu — December 17, 2007 @ 7:34 pm

  11. Mihnea,

    eu insami fac parte dintr-o familie mixta, iudeo-crestina, si am invatat cand eram foarte mica o multime de lucruri din iudaism, spuse mai mult pe aceasta parte, etica. Mai tarziu, in adolescenta, cand optiunea mea definitiva a devenit cea crestina, m-am aplecat asupra iudaismului ca o pasionata de spiritualitate (Mi-am dorit sa fac teologia!) Am inteles ca Vechiul Testament este cel care aduce in lume monoteismul de esenta egipteana, la care Moshe a adaugat o multitudine de elemente care au facut din Elohim(Eloheinu) un Dumnezeu gelos si infricosator. Asta il distinge categoric de crestinism, dar il apropie de Islamism, care se bazeaza tot pe spaima inoculata credinciosului.

    Comment by Maria Barbu — December 17, 2007 @ 8:48 pm

  12. P.S. Din motivele invocate mai sus mi-am intitulat antologia de poezie “Sunt fiica Regelui David”.

    Comment by Maria Barbu — December 17, 2007 @ 8:50 pm

  13. Frumos poem, o zbatere a omului rational. Cand omul este suflet ganditor se departeaza de omul stapan spiritual al nemarginirii.Ca sa ma bucur zilele acestea de nastera lui Iisus ,iubesc omul mistic.

    Comment by omu' — December 17, 2007 @ 9:47 pm

  14. @Maria
    Interesant parcurs sufletesc şi genealogic!

    Comment by mihneageorgescu — December 17, 2007 @ 9:49 pm

  15. @omul

    iti marturisesc ca am avut orgoliul mintii stralucite, dar mi-am dat seama ca voi pati precum Vasile cel Mare, care spunea: “M-as mantui, Doamne, dar nu ma lasa gandurile!” Asa incat, in ultima vreme m-am ocupat cu mai multa atentie de sufletul meu si acest an care trece m-a facut sa capat, printr-un har neasteptat, o adevarata gradina de emotii si sentimente, de care nici nu stiam ca exista! Ma simt mai buna, mai pura, mai deschisa devenirii launtrice si pot sa vad ce mult mai este pana sus si cat de departe si de minunat e Cerul!

    Comment by Maria Barbu — December 17, 2007 @ 10:21 pm

  16. @Mihnea,

    iti multumesc.
    Am sentimentul ca am descoperit in mine o scara ce poate urca sus de tot, ca traire emotionala, si pentru asta simt ca nu mai e nevoie sa imi ascund lacrimile, asa cum am facut pana acum, din mandrie. Numai ca lacrimile mele nu mai sunt doar pentru mine ci, de multe ori, pentru durerea lumii. Stiu ca pare o poveste, dar abia de curand am gasit in inima mea aceasta poarta spre lume.

    Comment by Maria Barbu — December 17, 2007 @ 10:27 pm

  17. @Maria
    Să fie Scara părintelui nostru Iacov?

    Comment by mihneageorgescu — December 17, 2007 @ 11:34 pm

  18. Poate ca da, Mihnea, poate ca da. Amin!

    Comment by Maria Barbu — December 17, 2007 @ 11:40 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: