MariaBarbu Blog – IDEAL şi CREAŢIE

November 25, 2007

PRIMA CARTE – leapsa

Filed under: Cultura,Sinele ascuns — Maria Barbu @ 4:52 pm

Un prieten nou ma taguieste si cum preluarea lepselor este nu numai un fel de cod relational intre bloggeri ci si un amuzament, nu rezist tentatiei de a-i raspunde. Hai ca o sa va impresionez – sper! Prima carte am citit-o pe la vreo 5-6 ani, pentru ca deja stiam sa scriu si sa citesc, eram geniul-geniilor, copilul minune al Carpatilor Orientali! Wow! Am zis-o, ce mai, acum sa vedem cum o sa ma descurc mai departe. Prima carte pe care am “gustat-o” eu insami a fost o editie veche a povestilor fratilor Grimm, cu coperti groase, rozalii, si foarte consistenta, mai ales datorita numeroaselor ilustratii. Superba carte, dar pe mine, mititica tare cum eram, m-a terifiat. Atmosfera sumbra, tipic germanica, a povestilor, un fel de horror menit sa induca, in copilul foarte mic care eram atunci, o stare de teroare care ma urmareste si acum si probabil ca va persista in mine toata viata.

Vajitoare rele antropofage, spiridusi hidosi, creaturi grotesti si o naratiune in care atmosfera gotica predomina la modul sinistru, m-au facut sa am o lectura poticnita nu numai din cauza ca eram mica de tot ci si pentru ca eram foarte speriata. Dar… cum nu ma puteam dezice de magnificul label de genialitate care mi se lipise de frunte, am terminat cartea si, cand am mers in clasa I am mai citit-o odata. Uite-asa, ca sa moara de ciuda si colegii si invatatoarea! Ei, colegii, suspinau scriind bastonase in timp ce eu, geniul, citeam pe sub banca din minunata carte roz! Mamaaa, ce satisfactie teribila era in sufletelul meu, nici nu va pot spune.

Dar prima carte adevarata, adica nu de copii, am citit-o cam pe la vreo 8 ani, cand eram curioasa sa vad ce scrie in cartile de oameni mari si am furat din biblioteca singura carte fara coperti, cu sentimentul ca in acest fel se va pastra secretul faptei mele! Era vorba de “Leaganul pisicii”, al carei titlu m-a amuzat dar din al carei continut nu am inteles mare lucru, ca, deh, e greu sa citesti Kurt Vonnegut la varsta aia. Cam acestea au fost primele mele experiente in materie de lectura si am ramas destul de marcata de fiecare dintre ele. Dupa aceea, am inghitit biblioteci intregi, cu nesat, cu o foame de lectura care vad cu surprindere ca pare sa ramana inextinguibila!

Dau mai departe aceasta leapsa unei foarte bune prietene si tuturor celor care sunt tentati sa o preia.

Advertisements

18 Comments »

  1. mai tii minte prima carte? nice, inseamna ca ai o memorie de elefant 😆 eu nu mai tin minte.. poate tocmai pentru ca se intampla tot pe la circa 5 ani. i’ll tell you a secret: si mie imi placeau fratii grimm la nebunie! 😀

    Comment by cupcake — November 25, 2007 @ 5:15 pm

  2. Dar mie imi placeau mai ales pentru ca ma ingrozeau! iti dai seam ce pattern sufletesc mi-au indus? Sa iubesc ceea ce ma terorizeaza cel mai mult! Horrible!

    Comment by Maria Barbu — November 25, 2007 @ 5:21 pm

  3. pe mine nu ma ingrozeau. nu stiu daca e bine sau nu, dar am fost totdeauna rationala… si cand eram mica. plus ca eu mi-i imaginam cum voiam eu 😉 eu ti-am mai spus tie ca esti putin masochista. iata dovada! 😆

    Comment by cupcake — November 25, 2007 @ 5:26 pm

  4. Mneah! Nu-i adevarat! Asta e o influenta livresca, o dambla personala, un rasfat poate destul de stupid. Imi place sa cred ca posed o inteligenta de exceptie, plus un talent superior (sic!) si ca trebuie sa am si defecte care sa compenseze calitatile astea.

    Comment by Maria Barbu — November 25, 2007 @ 6:05 pm

  5. Sa fie de aici micuta tenta de masochism? Lol. Nu mai fi rea, Mel!
    Well… Eu nu mai stiu exact daca o tin minte pe prima, prima insa daca nu ma insel am dreptate. Deci am sa raspund. Merci.
    Vreau si eu sa citesc ‘Leaganul pisicii’, tot, atrasa de titlu. 😀

    Comment by Dana — November 25, 2007 @ 10:54 pm

  6. @Dana, gata, facem rost de carte. Trebuie!

    Comment by Maria Barbu — November 25, 2007 @ 10:58 pm

  7. […] carte – Leapsa Maria ma provoaca sa scriu despre prima carte pe care am […]

    Pingback by Prima carte - Leapsa « Dana Cristiana’s Blog — November 25, 2007 @ 11:06 pm

  8. Frumos ai raspuns, emotionant de frumos!

    Comment by Maria Barbu — November 26, 2007 @ 12:08 am

  9. “inextinguibila” inseamna “nestingibila”?:) sau de nestins, in doua cuvinte?:)

    Comment by aprozarnet — November 26, 2007 @ 12:09 am

  10. DA, Lucian, asta inseamna. Inca o data, multumesc pentru leapsa, mi-a facut placere sa scriu pe tema data.

    Comment by Maria Barbu — November 26, 2007 @ 12:10 am

  11. credcacu mine vb maria:) ma bucur, cu mult a.. drag:)

    Comment by aprozarnet — November 26, 2007 @ 1:00 am

  12. Da, Lucian aprozarnet, cu tine vorbeam, cu tot dragul!

    Comment by Maria Barbu — November 26, 2007 @ 1:04 am

  13. deci mie acuma mi-a venit ceva ghidus in minte:
    nu-i asa ca nu poti sa mi te adresezi cu aprozarnet, doar cu aprozarnet?:) nu te lasa mana.. are propria ei voina:) nu?:)

    Comment by aprozarnet — November 26, 2007 @ 2:42 am

  14. @aprozarnet

    nu pot vorbi cu un aprozar, fie el si net, sorry. Dar cu tine, Lucian, vorbesc cu foarte multa placere!

    Comment by Maria Barbu — November 26, 2007 @ 7:23 pm

  15. Copilule, o tii numai in lepse. Prima mea carte, pe la vreo sapte ani, a fost Pinocchio.

    Comment by Oana — November 26, 2007 @ 8:25 pm

  16. @Oana

    stai sa vezi ca mai am o leapsa de preluat! Ha ha ha.

    Comment by Maria Barbu — November 26, 2007 @ 10:53 pm

  17. :))

    Comment by aprozarnet — November 27, 2007 @ 12:04 am

  18. UN ADEVAR INCOMOD despre referendumuri

    Referendumurile din Romania se organizeaza dupa regulamente stabilite imediat in perioada premergatoare votului in functie de interesele unor anumite grupari politice care in momentul respectiv reusesc cumva sa se impuna in fata altora.

    Sondajele de opinie, publice sau secrete, fac ca rezultatele unui scrutin sa poate fi dinainte prevazute. Astfel, prin metode obscure, grupurile politice de care am amintit, schimba ceva in regulamentul de desfasurare al scrutinului asa incit rezultatele votului sa le fie favorabile.

    Exemple:

    1. La referendumul din 18-19 Octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constituţiei României a fost permisa votarea pe parcursul a doua zile deoarece sondajele indicau imposibilitatea intrunirii unei prezente de 50%+1 doar intr-o singura zi.

    2. La referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu desfasurat pe 19 Mai 2007 este permisa validarea sa desi s-au prezentat sub 50%+1 din alegatori.

    3. La referendumul pentru Vot Uninominal din 25 Noiembrie 2007 nu se intruneste prezenta a 50%+1 din populatia cu drept de vot si scrutinul este invalidat.

    INTREBARE: Cind vom avea o lege stabila a referendumului? Din cele trei exemple pe care le-am dat este evident ca scrutinele de consultare populara nu s-au desfasurat dupa aceeasi regula.

    Comment by comentatorul — November 27, 2007 @ 12:32 am


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: