MariaBarbu Blog – IDEAL şi CREAŢIE

September 30, 2007

ESTE OARE ADEVARAT?

Filed under: Cultura,Lumea de azi,Sa facem lumea mai frumoasa si mai buna — Maria Barbu @ 6:06 pm

 

Am simţit nevoia să vă arăt ceva. De aceea, am preluat de pe site-ul Fundaţiei Noua Românie, fundaţie al cărei preşedinte sunt, un material care prezintă un foarte serios punct de vedere asupra educaţiei şi învăţământului, că doar tot am ajuns să ne ocupam cu toţii de acest domeniu, nu-i aşa? Vă rog să citiţi şi să spuneţi ce credeţi. Este adevărat ce afirma atunci, cu ocazia respectivului eveniment, dl. profesor Lucian Culda, sau nu? Vi se pare că există şi alte perspective asupra subiectului? Care ar fi acelea?

 

INTÂLNIRE-DEZBATERE

“GLOBALIZARE SI IDENTITATE CULTURALA”

Bucuresti, 24 MAI 2002

Organizata de Fundatia Noua Romanie

(Presedinte Maria Barbu)

si Academia Romana

(Presedinte Eugen Simion)

La acest eveniment au participat: Acad. Eugen Simion, Maria Barbu , in calitate de co-organizatori si invitatii: Acad Razvan Theodorescu – ministru al Culturii si Cultelor, Acad. Mircea Malita, Excelenta Sa dl. ambasador al Braziliei la Bucuresti, dl. Jeronimo Moscardo, Prof. Lucian Culda, Acad. Florin Filip, Razvan Voncu, Catalin Tarlea, Prof. Marcel Moldoveanu, Prof. Marius Guran, Prof. Eugen Zainea, Prof. Viorel Roman, si altii. Dezbaterile au fost foarte vii , iar punctele de vedere foarte curajoase. Voi reproduce aici unul dintre punctele de vedere asupra subiectului, foarte fierbinte de altfel, opinia unui renumit profesor si stralucit ganditor, un teoretician de elita, Lucian Culda, un om pe care il pretuiesc in mod deosebit.

“Vreau sa intervin din perspectiva unei teorii la care lucrez de multi ani. Încerc sa fac o analiza din perspectiva a ceea ce s-a vorbit mai înainte. Atunci când vorbim de identitate culturala este întotdeauna identitatea unei organizari sociale. Daca este cultura unei institutii religioase este a institutiei aceleia, daca este a unei natiuni este a unei natiuni, daca este a unei intreprinderi este a unei intreprinderi. Daca dispare organizarea respectiva sociala, identitatea se duce ca sufletul din om. Deci este o mare iluzie sa credem ca vom pastra identitati culturale fara sa ne pastram organizarile. Si sunt foarte multe argumente, dar aici doar schimbam idei.

Al doilea aspect – vorbim de globalizare si ma bucur ca domnul academician [Mircea Malita n.m.], pe care îl stiu un optimist a construit o interpretare a globalizarii care-l tine pe dânsul optimist, sufletist, încrezator în viata si cu speranta ca omenirea este asa cum o crede dânsul. Va spun ca globalizarea este foarte aproape de ce a spus domnul ambassador Moscardo. Exista o carte publicata în aprilie 2001, de un consilier al presedintelui Bush si care spune asa: „omenirea a încheiat o etapa a confruntarilor ideologice care au început odata cu revolutiile pe care le stiu si se încheie acum odata cu recucerirea Estului.” Care este noua etapa? Noua etapa este etapa în care liberalismul fara granite trebuie sa se extinda pentru a ocupa lumea.

Si spun asa – trebuie sa ocupam lumea, sa profitam acum de situatia aceasta pâna nu se nasc alte centre de putere, pentru ca toate celelalte orientari, tot ce le va putea sta în cale reprezinta trecutul. Viitorul omenirii este banul, cine are bani, domina. Si-atât! Este ironia soartei sa spunem în secolul XXI dupa atâtea sute de ani de cultura ca omenirea intra într-o etapa în care nu mai conteaza decât banul. Mai mult, i se da armatei americane comandamentul sa ocupe lumea daca se poate fara confruntare militara si va spun acum, ca ati invocat faptul, sunt general [in retragere, n.m.]. În 1998 Consiliul National de Securitate al Americii a acceptat trecerea de la prima generatie la a doua generatie de agresiune informationala.

Ce s-a întâmplat în Piata Tien-an-Men, ce s-a întâmplat la noi în România a fost produsul crimei generate de agresiune informationala si s-a acceptat în 1998 trecerea, implementarea celei de a doua generatii de agresiune informationala care trebuie sa intre în functiune în 2002. Deci, exista un proiect care merge din pas în pas si care cuprinde de la hamburgerii astia care vin la noi, de la firmele acestea mizerabile pâna la o chestie foarte dura care vreau sa o spun aici pentru domnul academician. Când a avut loc confruntarea între Est si Vest s-au gândit ce fel de arma are Vestul, arma ideologica, la cine rezista, în ce fel de receptor poate sa recepteze mesajul ideologic si s-au dus la teoria lui Piaget care zice „pe la 10-12 ani omul poate sa treaca de la gândirea concreta la gândirea abstracta”. Când trece la gândirea abstracta el demonstreaza foarte frumos toata psihologia genetica. Deci sunt studii, tomuri multe, atunci omul poate si afectiv sa treaca de la afectivitate fata de ceva concret, accesibil simturilor pâna la 10 ani, la afectivitatea fata de ceva abstract care începe, cum spune Piaget, cu familia si care poate sa cuprinda si natiunea, poate sa cuprinda si valori culturale globale si atunci ce-a hotarât sa faca? Sa opreasca învatamântul la nivelul învatamântului concret si-au mutat la 15-16 ani limita pentru solicitarea abstracta. În scolile de elita am verificat, în scolile de elita, în continuare la 12-13 ani copilul învata sa gândeasca abstract dar ceilalti dupa cum ati vazut, un copil la noi din clasa a III-a se duce în Germania si constata ce învata el în clasa a II-a, în Germania se învata în clasa a VI-a. Deocamdata! Pentru ca acum vine Vestul si ne impune si noua sa nu chinuim saracul copil, sa-l lasam usor, sa nu-i punem note, sa nu-l stresam, mai mult sa ne jucam decât sa învete carte, ca omul viitorului trebuie sa fie asta – gândeste doar concret. Când deschide televizorul nu vede decât date concrete, cine pe cine arunca pe fereastra, cine pe cine violeaza, unde mai este un cutremur si nu stiu mai ce. Iar când este vorba de lucrurile celelalte, este treaba elitei.

Acest mod de a-ti bate joc de cultura europeana este foarte periculos si este foarte periculos ca în lume exista culturi în care dimensiunea analitica a iesit la suprafata cum ar fi spatiul european si culturi în care dimensiunea simbolica a ramas puternica, cum ar fi lumea islamica, toata Asia s.a.m.d. Acolo unde dimensiunea simbolica este puternica, aceasta degradare nu functioneaza si-atunci vedeti ca se produce un dezechilibru si zicând ca lupta cu comunismul de fapt au vulnerabilizat Europa. Si nu stiu câti dintre pedagogii nostri iau în seama lucrul acesta.. Am încercat sa spun câtorva oameni „domnule nu este asa, nu putem sa fim în Europa daca nu trecem la ce ne spun ei”. Si-atunci ne batem joc de învatamântul nostru. Revin, acum, la ceea ce se cheama fondul problemei. În acea carte pe care am invocat-o se mentioneaza inclusiv ca trebuie sa se creeze un pretext pentru a se putea ataca toate rezistentele care stau în fata acestei interpretari pe care domnul academician foarte bine a apreciat-o ca fiind o devianta a mintii, care devianta încearca sa se extinda în lume. Deci vreau sa spun ca nu avem dreptul sa ignoram ca exista astfel de proiecte, ca ele se desfasoara sistematic, ele cuprind si carti asa zis de analiza, dar care de fapt ne spun care scenarii sunt de analizat si am constatat totul dar de fapt zic ca au analizat, dar de fapt induc o idee, ca pe urma celalalt sa accepte si ati vazut ca si cartile astea se scriu toate ca pentru un om care gândeste concret , cu exemple concrete, pentru ca asta este omul care trebuie prostit.

Deci este exceptional de bine ca discutam, ma bucur foarte mult ca toate cuvântarile de aici arata foarte multa luciditate. Nu trebuie sa confundam mondializarea pe care domnul academician a prezentat-o cu mondializarea la care s-a referit si domnul ambasador si pe care am invocat-o si eu mergând la document. Deci exista un scenariu care este diabolic si care nu are nimic comun cu respectul pentru omenire, nu are nimic comun cu respectul pentru valori, si-atunci daca vrem sa vorbim de identitate nu avem cum sa ne aparam, decât daca ne aparam organismele. Si daca distingem între diferitele jocuri care se fac si daca încurajam ceea ce într-adevar este normal sa fie, pentru ca este adevarat, conexiunile anume cresc, aceste conexiuni trebuie sa le satisfacem, necesitatile globale sunt tot mai multe, trebuie sa le identificam corect, sa le satisfacem, asta este altceva si-atunci nu spun ca o analiza are rost daca separam cele doua lucruri si daca vorbim deschis ca sunt doua lucruri distincte.

Si revenim acum la ce am spus. Nu exista identitate culturala fara organizare, este ca si cum ne-am închipui ca mai exista sufletul daca se duce corpul. Si deci trebuie sa avem grija de trup, ca sa avem grija de suflet.”

31 Comments »

  1. Nu poti obtine tot timpul beneficii fara a face sacrificii. Am intrat in Uniunea Europeana si am obtinut anumite facilitati care ne ajuta destul de mult, dar pentru care platim si vom plati in continuare. Iar banul va avea putere cat timp va exista “foamea” de bani. In rest in privinta sistemului de invatamant nu sunt de acord nici cu trecerea la sistemul european dar nici cu mentinerea celui actual. Programa scolara a fost si devine din ce in ce mai grea, ceea ce mie personal nu imi suna prea bine. Ar trebui gasita o cale de mijloc pentru cele doua situatii.

    Comment by Aurel Dragut — September 30, 2007 @ 7:14 pm

  2. @Aurel, cred ca profesorul Culda facea in luarea lui de cuvant o transferare in domeniul invatamantului a teoriei lui Jean Piaget, un celebrissim psiholog elvetian, care spunea ca formularea gandirii abstracte are un maximum la varsta de 12-13 ani, dupa care aceasta capacitate de invatare a gandirii abstracte scade, deci exista posibilitatea une manipulari prin imagine mult mai facile.

    Comment by Maria Barbu — September 30, 2007 @ 7:31 pm

  3. @Aurel Dragut

    integrarea in Europa nu ne scuteste de efortul de a gandi mai profund formularea propriilor noastre interese, nationale vreau sa spun, si sunt convinsa ca vom fi cu atat mai respectati cu cat vom sti sa ne formulam si sa ne susutinem cat mai bine si mai hotarat aceste interese.

    Comment by Maria Barbu — September 30, 2007 @ 7:35 pm

  4. Bineinteles ca nu ne scuteste si depinde de noi in ce masura reusim sa fructificam sansa asta precum si alte eventuale sanse viitoare. Trebuie sa stim ce sa cerem (ce pretentii sa avem) dar sa avem si cu ce sa ni le permitem, sa le oferim cumva ceva in schimb, ceva care sa ne permita sa avem acele cerinte / pretentii…sau cel putin sa ne justificam suficient cerintele.

    Comment by Aurel Dragut — September 30, 2007 @ 7:49 pm

  5. aurel, nu sunt de acord in ceea ce priveste programa. nu este atat de grea si din pacate la scoala se face din ce in ce mai putin. exista capitole care in timpul lui ceausescu se faceau in clasa a 8a si care acum au ajuns sa se faca in a 12a, ceea ce mi se pare inadmisibil. din pacate noi nu avem specialisti care sa elaboreze programe gandindu-se la un parcurs adecvat si logic pentru elevi. cei care fac aceste programe la noi nu fac decat sa arunce niste notiuni pe care cred ei ca trebuie sa le cunoasca elevii, fara sa gandeasca legaturi cu alte domenii, cu alte cunostinte. un exemplu concret: la mate-info, la fizica, se face curentul alternativ in clasa a 10a, pentru ca atunci se face capitolul ‘electricitate’. insa pentru a invata curentul alternativ sunt necesare cunostinte despre derivabilitate, adica analiza matematica, iar aceasta se face abia in clasa a 11a. elevii nu au cum sa invete activ acele lectii, pentru ca nu au fundatia matematica. si ca acestea sunt multe alte situatii.
    invatamantul romanesc a fost ceva.. mai demult. acum deja nu mai este. asa cum spunea profesorul culda in acest fragment citat, ceea ce la noi se face in a 2a in alte parti se face in a 6a. am avut o colega (care avea la noi rezultate mediocre) care in clasa a 11a a plecat in anglia si atunci cand a venit in vizita ne-a povestit razand cum acolo faceau ecuatia de gradul al doilea (care la noi se invata in a 8a, daca tin minte) si cum englezii erau pur si simplu uimiti de cat de multe stia ea despre lectie. cred ca este bine ca la noi se fac atatea materii, ca se insista pe fiecare. asa putem sa ne formam o gandire de sinteza, putem sa folosim cunostinte din numeroase domenii pentru a face un lucru, in timp ce altii, din tari mult mai dezvoltate, nu pot. de aceea sunt atat de multi romani la microsoft, de aceea au asemenea performante. problema noastra este ca nu stim sa ne organizam. asa cum spunea domnul culda “nu exista identitate culturala fara organizare”. eu sustin cu tarie ca daca am sti sa ii “antrenam” pe elevi/studenti asa cum ar trebui, am avea niste rezultate fabuloase. insa degeaba exista potentialul daca nu este pus in valoare.

    Comment by lifeanthem — September 30, 2007 @ 7:58 pm

  6. @lifeanthem

    ai perfecta dreptate. Un mare oficial european spunea, acum cativa ani, ca, daca ar fi valabil criteriul cultural, Romania ar putea fi una dintre marile puteri ale Europei. Iar eu cred asta cu tarie si de aceea ma irita sa vad ca multi romani sunt complexati fata de straini cand de fapt ar trebui sa fie invers, noi avem cu ce sa ne mandrim, nu altii. Din pacate, ceea ce se doreste acum pt invatamantul romanesc pare sa fie lovitura de gratie data unui sistem care a fost candva ultra-performant si care mai are tupeul sa dea valori intelectuale! Inadmisibil, nu-i asa?

    Comment by Maria Barbu — September 30, 2007 @ 8:05 pm

  7. NOTA BENE

    ma uit cu oroare cum multi parinti isi dau copiii la scolile Waldorf, unde se face doar lucru manual pana prin clasa a 8-a iar intelectul saracul ramane mult prea odihnit! Si ma tem ca pentru toata viata!

    Comment by Maria Barbu — September 30, 2007 @ 8:07 pm

  8. @Aurel
    sigur ca trebuie respectata legea compensatiei, dar noi am putea sa ne fructificam inteligenta la cote maxime si sa facem din ea capitalul national cel mai important, nu crezi?

    Comment by Maria Barbu — September 30, 2007 @ 8:09 pm

  9. este, intr-adevar, inadmisibil. ma irita la culme sa vad cum niste interese de ordin politic duc la colapsul unui intreg sistem de invatamant. doar daca ne uitam la ceea ce se intampla cu examenele nationale ne dam seama ca situatia este dezastruoasa.
    da, asta cu scolile waldorf este o mare prostie. din simpla dorinta de a-si menaja copiii de eventuale esecuri scolare, parintii prefera sa apeleze la aceste scoli care sunt mai mult un fel de “locuri de odihna”. nu neg ca exista copii care nu fac fata intr-un mediu scolar normal, din diverse probleme nefericite. pentru acestia scolile waldorf sunt o adevarata sansa.

    Comment by lifeanthem — September 30, 2007 @ 8:16 pm

  10. @lifeanthem

    ma tem ca treaba asta cu testele nationale este doar inceputul dezastrului!

    Comment by Maria Barbu — September 30, 2007 @ 8:20 pm

  11. din pacate, sunt de acord.

    Comment by lifeanthem — September 30, 2007 @ 8:24 pm

  12. lifeanthem: “eu sustin cu tarie ca daca am sti sa ii “antrenam” pe elevi/studenti asa cum ar trebui, am avea niste rezultate fabuloase. insa degeaba exista potentialul daca nu este pus in valoare.”.
    ai dreptate 😕 daca in scoala nu se mai insista mai deloc, in facultate cu atat mai putin. spun din auzite…
    sper sa nu se schimbe bacul, sau cel putin nu pana nu trec si eu de el. dupa mine cu atatea materii inca e destul de serioasa etapa bacului, daca scot si asta chiar ca ne ducem dracului cu invatamantul.

    Comment by luckydreamer — September 30, 2007 @ 8:32 pm

  13. Maria, sunt de acord cu tine. Ai perfecta dreptate! In rest vis-a-vis de ce spune lifeanthem, nu ma pot pronunta pentru ca nu am cunostintele necesare, vis-a-vis de ordinea in care ar trebui aranjata materia. Nu am suportat si nici nu am sa suport vreodata informatiile de “umplutura” care au fost inserate in programe. Si cand spun asta ma refer la anumite materii pe care se pune accent mai mult decat ar trebui, cel putin asa s-a intamplat cand am facut eu liceul.

    Comment by Aurel Dragut — September 30, 2007 @ 8:48 pm

  14. @Aurel, ai inteles ca se tot fac experimente de distrugere a invatamantului romanesc din a doua parte a anilor ’90 incoace. Asta este adevarul, ca toate aceste asa-zise reforme nu fac decat sa fragilizeze, sau chiar sa debiliteze invatamantul nostru, si sa produca absolventi din ce in ce mai putin valorosi.

    Comment by Maria Barbu — September 30, 2007 @ 9:31 pm

  15. Hmm, hmmm. Programa e incarcata, asta o stiu de la nepoata mea, si cu toate astea nu se invata nimic. Dar nu e neaparat vina programei, ci a profesorilor. Profesorii nu isi mai dau interesul. Sa fim seriosi, cati dintre cei care sunt parinti nu s-au confruntat cu “copilul dvs trebuie sa faca meditatie”. In ziua de azi asta vor profesorii, meditatii. Si nu sunt de acord cu faptul ca au salarii mici. La cate meditatii fac, nici nu ar trebui sa le pese. Bine, exceptandu-i pe cei cu materii nemeditabile. Banu pornuceste, nu conteaza domeniul.

    Comment by Oana — October 1, 2007 @ 12:06 am

  16. @Oana

    dincolo de aceste aspecte colaterale, problema pe care o ridica profesorul Culda se referea la faptul ca invatamantul actual adopta modele prin care se da prioritate elementelor de gandire concreta, de tip simian (=ca la maimute) , in detrimentul gandirii umane superioare, de tip abstract. Conform lui Jean Piaget varsta optima pentru insusirea gandirii abstracte este pe la 11-12-13 ani maximum, dupa aceea fiid aproape imposibil sa mai intervii in gandirea copilului pentru performantele abstracte, el ramanand la nivelul simian, adica imagini concrete, gesturi, etc. Asta il transforma intr-un element oarecum sub-uman si foarte usor manipulabil. Asta e problema esentiala ridicata de Lucian Culda si mi se pare ca merita sa tinem cont de ea!

    Comment by Maria Barbu — October 1, 2007 @ 12:34 am

  17. aceasta tema imi aduce aminte de ce ne spunea proful de istorie ca in regimul capitalist de dinainte de 1945 ,puterea nu incuraja accesul la invatatura a maselor largi populare , fiindu-le frica ca se vor destepta; astazi se urmareste de catre globalisti acelasi scop dar cu perfidie:ai acces la invatatura dar iti spun eu ce este bine sa inveti.

    Comment by nicu — October 1, 2007 @ 6:29 am

  18. vizavi de invatamant, la noi elevul/studentul este invatat sa devina un “angajat”. angajatul este cel care daca nu I SE DA DE LUCRU intra in panica.
    amanarea dezvoltarii gandirii abstracte mi se pare cea mai mare porcarie dintre toate cate se intampla pe plaiurile mioritice. prioritatea elementelor de gandire concreta la care se refera domnul profesor Culda imi suna a plafonare, saturatie mentala. parca si vad panze de paianjen in materia cenusie a adolescentului care in loc de un vers sub clar de luna ii vorbeste iubitei de cursul valutar si cotele la bursa, in incercarea lui de a impresiona..

    Comment by blur — October 1, 2007 @ 11:23 am

  19. @nicu

    asa cum ai surprins f bine, continua acest proces de imbecilizare, dar sub o forma mult mai perfida decat in comunismul bolsevic.

    Comment by Maria Barbu — October 1, 2007 @ 1:21 pm

  20. @blur

    chiar se si intampla deja ca unii tipi deja prelucrati mental sa isi seduca iubita cu “imagini” ale cursului valutar. Tu ai spus-o ca pe o figura de stil, dar eu am cunoscut tipi reali care fac asta!

    Comment by Maria Barbu — October 1, 2007 @ 1:23 pm

  21. Doamne ce îmi plac oamenii care citează din cărţi.
    “Atunci când vorbim de identitate culturala este întotdeauna identitatea unei organizari sociale”
    Pai cultura este făcută de societate în ansamblul ei? De ce au atunci unii nesimţirea să ceară drepturi de autor… doar societatea face actul cultural. Identitatea Culturală este dată de elemente culturale şi indivizi acceptaţi de o societate. Nu era insipidă bătaia pe Eminescu, nu simţeam un fior când unii ziceau că Eminescu e basarabean, deci sovietic, şi nu român? Nu ne simţeam noi sfârşiţi că-l pierdem pe Eminscu… Da, dar a trăit şi scris în România, ce contează că s-a născut în Basarabia. Atunci Cioran şi Eliade şi Brâncuşi şi toată pleiada de autori români care s-a pierdut prin “cele străinătăţuri” nu mai sunt români ci cetăţeni ai ţării de adopţie. Ce organizare socială revendică indivizii şi actele lor culturale? Oare societatea română de acum un secol nu era clădită pe identitatea culturală franceză, acum nu se copiază acum totul de la americani.
    La fel şi intern, nu poţi vorbi de o identitate culturală decât dacă te referi la caracteristică naţională. Atunci e evident. Este evident că putem vorbi de tradiţii populară. De aceea se şi numeşte etnografie, de la etnic. Dar ce are a face asta cu organizarea socială.
    “Daca este cultura unei institutii religioase este a institutiei aceleia”. Dacă alegem exemplul Bisericii Ortodoxe Române, putem spune că Vechiul Testament aparţine ei? Doctrinar face parte din cultura BOR, apartenenţa însă… ce are a face ortodoxismul românesc cu facerea Vechiului Testament?
    Citeam printr-un curs de ASE, mi se mai întâmplă să citesc şi lucruri care nu au treaba cu mine, definiţia dată de academie termenilor INSTITUŢIE şi ORGANIZAŢIE. Nu mai ştiu exact cum era definiţia, dar era diferită de cea clasică a dicţionarului. Instituţia se reprezenta la un asamblu de reguli, concepte şi valori care definesc ceva. Organizaţia era forma organizatorică definită pentru acel ceva. Instituţiile statului nu trebuiesc gândite ca nişte clădiri cu oameni în ele (se spunea acolo), aşa cum îmi reprezentam şi eu cuvântul. Instituţiile statului trebuiesc privite ca ceva abstract, aşa cum sunt ele definite de legi şi principii. Dacă vorbesc despre instituţia prezidenţială, nu vorbesc despre preşedinte în sine ci de ceea ce reprezintă el pentru noi, de la lucruri concrete, cum ar fi ce şi cum poate face el, până la etericul dat de respectul pe care al trebui noi să-l acordăm preşedintelui. Organizaţia prezidenţială reprezintă modul de funcţionare, de la organigramă până la modelul de rezolvare a unei sesizări. De când am citit această diferenţă faţă de DEX, totul a început să aibă mai mult sens atunci când aud vorbindu-se de instituţii şi organizaţii.
    Despre globalizare… în orice moment istoric au existat curente culturale. Dacă nu vrea să se piardă ceea ce a mai rămas din cultura românească, trebuie să conservăm tot ce avem, indiferent dacă este sau nu la modă. Un scriitor genial poate să scoată o carte care să nu ajungă ceva valoros decât peste 100 de ani. Dacă ea nu este conservată acum, peste 100 de ani va fi altă carte de aceiaşi valoare, nu se va sesiza pierderea, dar ea va fi totuşi evident o pierdere. Conservând tot ce produce acest popor, ne asigurăm că nu se pierde nimic de valoare, cu riscul de a păstra extrem de multe prostii.
    Există deja Institutul de Memorie Culturală, o “insittuţie” excelentă, dar care se zbate în singurătate.
    http://archweb.cimec.ro/
    Doamna Barbu, dacă-l mai vedeţi pe iubitul şi simpaticul domn Simion (mult mai rar pe canalele media de la un timp), îi puteţi aduce aminte, cu delicateţe, că Biblioteca Virtuală a Academiei are ceva de Eminescu şi ceva despre Vuia… atât. Aş vrea şi eu nişte cărţi în format electronic, desigur, dacă se poate să fie salvată denumirea de bibliotecă. Cred că 100.000 de titluri ar fi un început. Sau măcar spuneţi-mi ce adresa de email are, că-i spun eu, nu e o problemă.

    Comment by Bibliotecaru — October 1, 2007 @ 1:40 pm

  22. Era să uit, site-ul Fundaţiei Noua Românie este plin de Java. Eu am Milenniumm si nu-mi merg apleturile acelea. Sper totuşi că este un site bun… Din ce am văzut mi-a plăcut.

    Comment by Bibliotecaru — October 1, 2007 @ 1:43 pm

  23. Mi-a plăcut tare mult:
    implinire trecatoareb

    sângele e cel care trece:
    noi suntem amintirea lui.

    Aş pune-o pe frontispiciul Institutului de memorie culturală: Memoria Sângelui.

    Comment by Bibliotecaru — October 1, 2007 @ 1:48 pm

  24. dezbaterea are un neajuns: este gstionata de niste oameni setati sa-si traiasca “identitatea nationala” intr-un anume mod; incercarea lor de-a judeca – a rationa, adica – sentimentul identitatii e inoperanta: pana la urma va conta ceea ce simti si nu ceea ce crezi ca ar fi bine sa se intample. problema se poate, fireste, pune, dar cine poate sa faca, intr-adevar, niste predictii pertinente pentru macar viitorii 20 de ani?

    Comment by pymm — October 1, 2007 @ 3:15 pm

  25. @Bibliotecaru

    dragul meu, urasc sa ma iei cu “d-na Barbu”, parca mi se srepezesc dintii. Roaga-ma prieteneste: “Maria, te rog sa…” si fac tot posibilul sa iti fac legatura cu nenea Simion.

    Ma bucur f mult ca iti place poemul ala. Am un volum intreg cu poeme scurte si percutante, intitulat “Exercitiu spiritual” si inclus in Antlogia “Sunt fiica regelui DAvid”. Iti multumesc de apreciere.

    Cat despre site-ul Fundatiei, el va fi refacut cat mai repede posibil pt ca imi displace ca este greoi si ca design si ca functionalitate. Permte-mi sa te solicit intr-un viitor apropiat la unele dintre actiunile Fundatiei.

    Comment by Maria Barbu — October 1, 2007 @ 5:20 pm

  26. @pymm

    nu stiu in ce fel poate diferi formularea identitatii nationale, pt ca in esenta ea este identitate culturala, care cuprinde inclusiv etnicitatea, nu sunt alte variante, cel putin eu nu am gasit in literatura de specialitate (sic!)

    Oricum multumesc ca ai trecut pe aici. Te mai astept si altadata.

    Comment by Maria Barbu — October 1, 2007 @ 5:24 pm

  27. ma cherie,
    -textele tale imi activeaza sinapsele(pana cand obosesc) de mine este vorba!
    -acad. m.malita: cursul de politica externa si diplomatie pt anul III,il bazez si pe volumul domniei sale”Diplomatia”
    -prof. culda este aceeasi persoana cu gen.culda?

    Comment by ingi — October 1, 2007 @ 6:10 pm

  28. @ingi

    – Radu, ma faci sa rosesc de placere!
    – Mircea Malita este un om la care tin extraordinar.
    – Da, profesorul Culda este general (r) si este un teoretician la care tin dar cu care m-am si “certat” atunci cand am facut cursul post-universitar.

    Comment by Maria Barbu — October 1, 2007 @ 6:34 pm

  29. ma cherie,
    -ma bucur ca pot sa contribui la mici placeri pt cei,cele pe care le apreciez!
    -ref.acad.prof. m.malita,idem
    -ref.prof.gen.(r),culda,pot sa am mici rezerve (in adevar induse de altii)? dr.taberei,vis a vis de strand,cred ca valea histriei(1990)
    -da-mi un sfat daca vrei:ce lucrare de pol.externa imi recomanzi(teorie),nu kissinger sau calvocoressi,care sunt cu aplicatii in practica

    Comment by ingi — October 1, 2007 @ 6:54 pm

  30. @ingi

    Depinde ce vrei.
    Pt. teoria interdependentei ai pe R. Keohane si J. Nye.
    Pt. constructivism il ai de ex. pe Alexander Wendt.
    Pt.realismul defensiv si balanta puterii ai mai multi autori: Lynn-Jones, Barry Posen; pt. dilema securitatii pe Thomas Christensen & all.
    Pt.neofunctionalism si teoria jocului ai pe Viotti si Kauppi.

    Ai de unde alege, in functie de ce iti propui.

    Comment by Maria Barbu — October 1, 2007 @ 7:14 pm

  31. ok merci,ma cherie
    mai ne vedem dupa ce cade motiunea(nu guvernul,care se va restructura mai repede decat banuiesc unii)

    Comment by ingi — October 1, 2007 @ 7:19 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: