Am simţit nevoia să vă arăt ceva. De aceea, am preluat de pe site-ul Fundaţiei Noua Românie, fundaţie al cărei preşedinte sunt, un material care prezintă un foarte serios punct de vedere asupra educaţiei şi învăţământului, că doar tot am ajuns să ne ocupam cu toţii de acest domeniu, nu-i aşa? Vă rog să citiţi şi să spuneţi ce credeţi. Este adevărat ce afirma atunci, cu ocazia respectivului eveniment, dl. profesor Lucian Culda, sau nu? Vi se pare că există şi alte perspective asupra subiectului? Care ar fi acelea?
INTÂLNIRE-DEZBATERE
“GLOBALIZARE SI IDENTITATE CULTURALA”
Bucuresti, 24 MAI 2002
Organizata de Fundatia Noua Romanie
(Presedinte Maria Barbu)
si Academia Romana
(Presedinte Eugen Simion)
La acest eveniment au participat: Acad. Eugen Simion, Maria Barbu , in calitate de co-organizatori si invitatii: Acad Razvan Theodorescu – ministru al Culturii si Cultelor, Acad. Mircea Malita, Excelenta Sa dl. ambasador al Braziliei la Bucuresti, dl. Jeronimo Moscardo, Prof. Lucian Culda, Acad. Florin Filip, Razvan Voncu, Catalin Tarlea, Prof. Marcel Moldoveanu, Prof. Marius Guran, Prof. Eugen Zainea, Prof. Viorel Roman, si altii. Dezbaterile au fost foarte vii , iar punctele de vedere foarte curajoase. Voi reproduce aici unul dintre punctele de vedere asupra subiectului, foarte fierbinte de altfel, opinia unui renumit profesor si stralucit ganditor, un teoretician de elita, Lucian Culda, un om pe care il pretuiesc in mod deosebit.
“Vreau sa intervin din perspectiva unei teorii la care lucrez de multi ani. Încerc sa fac o analiza din perspectiva a ceea ce s-a vorbit mai înainte. Atunci când vorbim de identitate culturala este întotdeauna identitatea unei organizari sociale. Daca este cultura unei institutii religioase este a institutiei aceleia, daca este a unei natiuni este a unei natiuni, daca este a unei intreprinderi este a unei intreprinderi. Daca dispare organizarea respectiva sociala, identitatea se duce ca sufletul din om. Deci este o mare iluzie sa credem ca vom pastra identitati culturale fara sa ne pastram organizarile. Si sunt foarte multe argumente, dar aici doar schimbam idei.
Al doilea aspect – vorbim de globalizare si ma bucur ca domnul academician [Mircea Malita n.m.], pe care îl stiu un optimist a construit o interpretare a globalizarii care-l tine pe dânsul optimist, sufletist, încrezator în viata si cu speranta ca omenirea este asa cum o crede dânsul. Va spun ca globalizarea este foarte aproape de ce a spus domnul ambassador Moscardo. Exista o carte publicata în aprilie 2001, de un consilier al presedintelui Bush si care spune asa: „omenirea a încheiat o etapa a confruntarilor ideologice care au început odata cu revolutiile pe care le stiu si se încheie acum odata cu recucerirea Estului.” Care este noua etapa? Noua etapa este etapa în care liberalismul fara granite trebuie sa se extinda pentru a ocupa lumea.
Si spun asa – trebuie sa ocupam lumea, sa profitam acum de situatia aceasta pâna nu se nasc alte centre de putere, pentru ca toate celelalte orientari, tot ce le va putea sta în cale reprezinta trecutul. Viitorul omenirii este banul, cine are bani, domina. Si-atât! Este ironia soartei sa spunem în secolul XXI dupa atâtea sute de ani de cultura ca omenirea intra într-o etapa în care nu mai conteaza decât banul. Mai mult, i se da armatei americane comandamentul sa ocupe lumea daca se poate fara confruntare militara si va spun acum, ca ati invocat faptul, sunt general [in retragere, n.m.]. În 1998 Consiliul National de Securitate al Americii a acceptat trecerea de la prima generatie la a doua generatie de agresiune informationala.
Ce s-a întâmplat în Piata Tien-an-Men, ce s-a întâmplat la noi în România a fost produsul crimei generate de agresiune informationala si s-a acceptat în 1998 trecerea, implementarea celei de a doua generatii de agresiune informationala care trebuie sa intre în functiune în 2002. Deci, exista un proiect care merge din pas în pas si care cuprinde de la hamburgerii astia care vin la noi, de la firmele acestea mizerabile pâna la o chestie foarte dura care vreau sa o spun aici pentru domnul academician. Când a avut loc confruntarea între Est si Vest s-au gândit ce fel de arma are Vestul, arma ideologica, la cine rezista, în ce fel de receptor poate sa recepteze mesajul ideologic si s-au dus la teoria lui Piaget care zice „pe la 10-12 ani omul poate sa treaca de la gândirea concreta la gândirea abstracta”. Când trece la gândirea abstracta el demonstreaza foarte frumos toata psihologia genetica. Deci sunt studii, tomuri multe, atunci omul poate si afectiv sa treaca de la afectivitate fata de ceva concret, accesibil simturilor pâna la 10 ani, la afectivitatea fata de ceva abstract care începe, cum spune Piaget, cu familia si care poate sa cuprinda si natiunea, poate sa cuprinda si valori culturale globale si atunci ce-a hotarât sa faca? Sa opreasca învatamântul la nivelul învatamântului concret si-au mutat la 15-16 ani limita pentru solicitarea abstracta. În scolile de elita am verificat, în scolile de elita, în continuare la 12-13 ani copilul învata sa gândeasca abstract dar ceilalti dupa cum ati vazut, un copil la noi din clasa a III-a se duce în Germania si constata ce învata el în clasa a II-a, în Germania se învata în clasa a VI-a. Deocamdata! Pentru ca acum vine Vestul si ne impune si noua sa nu chinuim saracul copil, sa-l lasam usor, sa nu-i punem note, sa nu-l stresam, mai mult sa ne jucam decât sa învete carte, ca omul viitorului trebuie sa fie asta – gândeste doar concret. Când deschide televizorul nu vede decât date concrete, cine pe cine arunca pe fereastra, cine pe cine violeaza, unde mai este un cutremur si nu stiu mai ce. Iar când este vorba de lucrurile celelalte, este treaba elitei.
Acest mod de a-ti bate joc de cultura europeana este foarte periculos si este foarte periculos ca în lume exista culturi în care dimensiunea analitica a iesit la suprafata cum ar fi spatiul european si culturi în care dimensiunea simbolica a ramas puternica, cum ar fi lumea islamica, toata Asia s.a.m.d. Acolo unde dimensiunea simbolica este puternica, aceasta degradare nu functioneaza si-atunci vedeti ca se produce un dezechilibru si zicând ca lupta cu comunismul de fapt au vulnerabilizat Europa. Si nu stiu câti dintre pedagogii nostri iau în seama lucrul acesta.. Am încercat sa spun câtorva oameni „domnule nu este asa, nu putem sa fim în Europa daca nu trecem la ce ne spun ei”. Si-atunci ne batem joc de învatamântul nostru. Revin, acum, la ceea ce se cheama fondul problemei. În acea carte pe care am invocat-o se mentioneaza inclusiv ca trebuie sa se creeze un pretext pentru a se putea ataca toate rezistentele care stau în fata acestei interpretari pe care domnul academician foarte bine a apreciat-o ca fiind o devianta a mintii, care devianta încearca sa se extinda în lume. Deci vreau sa spun ca nu avem dreptul sa ignoram ca exista astfel de proiecte, ca ele se desfasoara sistematic, ele cuprind si carti asa zis de analiza, dar care de fapt ne spun care scenarii sunt de analizat si am constatat totul dar de fapt zic ca au analizat, dar de fapt induc o idee, ca pe urma celalalt sa accepte si ati vazut ca si cartile astea se scriu toate ca pentru un om care gândeste concret , cu exemple concrete, pentru ca asta este omul care trebuie prostit.
Deci este exceptional de bine ca discutam, ma bucur foarte mult ca toate cuvântarile de aici arata foarte multa luciditate. Nu trebuie sa confundam mondializarea pe care domnul academician a prezentat-o cu mondializarea la care s-a referit si domnul ambasador si pe care am invocat-o si eu mergând la document. Deci exista un scenariu care este diabolic si care nu are nimic comun cu respectul pentru omenire, nu are nimic comun cu respectul pentru valori, si-atunci daca vrem sa vorbim de identitate nu avem cum sa ne aparam, decât daca ne aparam organismele. Si daca distingem între diferitele jocuri care se fac si daca încurajam ceea ce într-adevar este normal sa fie, pentru ca este adevarat, conexiunile anume cresc, aceste conexiuni trebuie sa le satisfacem, necesitatile globale sunt tot mai multe, trebuie sa le identificam corect, sa le satisfacem, asta este altceva si-atunci nu spun ca o analiza are rost daca separam cele doua lucruri si daca vorbim deschis ca sunt doua lucruri distincte.
Si revenim acum la ce am spus. Nu exista identitate culturala fara organizare, este ca si cum ne-am închipui ca mai exista sufletul daca se duce corpul. Si deci trebuie sa avem grija de trup, ca sa avem grija de suflet.”