MariaBarbu Blog – IDEAL şi CREAŢIE

July 22, 2007

CAT DE MULT DOARE ACEASTA REALITATE FIERBINTE

Filed under: Uncategorized — Maria Barbu @ 1:32 pm

Nu mă deranjează căldura, ci acest aer fierbinte şi murdar, sufocant şi urât. Atmosfera asta lâncedă, în care oamenii sunt cuprinşi de o lehamite de toate, asta mă deranjează cel mai tare. Nici măcar Parisul, Roma, Madridul, Londra, sau mai ştiu eu pe unde am fost, nu îmi dau fiorii pe care mi-i dă Bucureştiul, atunci când mă întorc acasă.

Dar asta nu înseamna că nu îl văd, că nu înregistrez, încă din avion, cât este de sterp, cum i s-au mutilat zonele de verdeaţă, cum s-a îmbâcsit de o arhitectură făcută pe mulţi bani, pe avize obţinute aiurea şi fără nici o grijă faţă de estetica oraşului ori faţă de evoluţia lui.

Iubesc Bucureştiul tot astfel cum iubesc România, cu pasiune, cu ciudă, cu durere. Mă doare destinul trist al acestei capitale condusă anapoda, parcă spre auto-distrucţie, mă doare destinul ţării tulburată de dispute şi disfuncţii. Iubesc naţiunea, dar, dacă merg pe jos mai mult de douăzeci de paşi, încep să simt….nu mai ştiu ce, dar nu e bine.

L-am cunoscut pe Petre Ţuţea înainte să se prăpădească. Eram o fetiţă visătoare şi bătrânul acela, care părea desprins din poveşti, avea un aer ireal. Îl iubeam pentru că trăia într-o lume a ideilor, pentru că se lupta cu Hegel si Kant, pe care-i făcea în toate felurile, îmi plăcea că nu se lamenta şi nu spunea despre el, personal, mai nimic. Era un fel de ins ideal. Abia de curând am început să înţeleg ce voia să spună atunci când afirma, cu o candoare cum numai bătrânul Ţuţea putea să aibă: “Iubesc ideea platonică de popor român”.

Cam aşa am ajuns să iubesc şi eu Bucureştiul, România, românii. Şi cred că nu e bine, pentru că asta înseamnă că realitatea lor mă doare atât de mult, încât le prefer idealitatea.

Advertisements

4 Comments »

  1. stim cu totii ca esti o idealista, iar acest articol nu face decat sa intareasca asta. stiu ce simti, inteleg in totalitate. stiu cum e sa iubesti ideea de popor roman, insa pe de alta parte eu dispretuiesc profund realitatea acestui popor. paradoxal, nu-i asa? imi doresc atat de mult sa plec din aceasta tara.. nu stiu daca neaparat pentru tara spre care ma indrept (desi si acesta este un motiv), cat poate pentru ca eu cred ca asa voi putea iubi mai mult acest neam care cu fiecare zi ce trece ma ingretoseaza mai mult. insa da, petre tutea avea mare dreptate. daca toti acesti oameni cu iubire de popor roman s-ar uni, poate ca ar iesi lucruri marete in romania noastra. insa din pacate la putere ajung numai insi care nu stiu ce inseamna dragostea de neam, care au habar doar de buzunarele proprii.

    Comment by catharsis — July 23, 2007 @ 8:41 pm

  2. Comentariul tau imi intareste convingerea ca idealistii sunt cei mai adevarati oameni din lume, sigur, cu conditia sa isi uneasca fortele si sa transforme viziunea lor ideala in realitate.
    Te inteleg ca vrei sa pleci si sa faci o cariera stralucita in alta parte, dar am convingerea ca de acolo, de departe, vei vedea atat de clar problemele de aici, incat vei putea interveni cu folos, atunci cand vei considera ca esti pregatita.
    Eu raman o idealista si o optimista, pentru ca valorile se vor selecta si in Romania, iar cei plecati in strainatate vor contribui din plin la refacerea sistemului national de valori.
    Ma voi gandi serios la un asemenea proiect. Multumesc mult de comentariu!

    Comment by poeta1 — July 23, 2007 @ 10:29 pm

  3. cum zicea si catharsis – si eU imi doresc a pleca.

    nu pentru ca urasc tara, ci pentru ca cei din ea, cei ce ne conduc in special nu stiu a ne respecta si mai ales a ne aprecia la adevarata valoare, a ne rasplati pentru ea…

    suntem un popor de ciori [fara nici o referire la etnia rroma] intr-un mic Paradis.

    Comment by Cristian Ciofu — July 25, 2007 @ 3:55 pm

  4. Deci, ceea ce te doare si pe tine, Cristi, ca si pe multi altii, printre care ma numar si eu, este mizeria morala a liderilor in primul rand, iresponsabilitatea lor si incapacitatea de a declansa acele mecanisme din societatea romaneasca prin care sa fie recunoscute si recompensate valoarea si competenta.

    Si, asa cum spui tu, in aceasta tara care are absolut de toate, care este “un mic paradis”, noi ne chinuim intr-o permanenta instabilitate si incertitudine a zilei de maine, in timp ce niste hoti de elita devalizeaza averea nationala iar oamenii de valoare, tineri si maturi deopotriva, pleaca incotro vad cu ochii. E mare pacat! Asta ma doare enorm si simt ca datoria mea este sa rezist aici si sa incerc din rasputeri sa schimb ceva in categoria liderilor. Dar este fff greu, iar riscurile sunt pe masura, ceea ce nu inseamna ca ma voi descuraja vreodata.

    Comment by poeta1 — July 25, 2007 @ 5:03 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: